De la panorama splendida a Manhattanului, recognoscibila prin cladirile zgarie-nori intesate pe o fasie ingusta de pamant inconjurata de apa, sau edificii ca Brooklyn Bridge sau Statuia Libertatii, vizibile prin zeci de filme, pana la un colt de strada obisnuit, fatada unei cladiri sau o intrare de metrou, New Yorkul celebreaza in acest an sase decenii ca studio gigantic pentru locatii de film celebre.     "Exista circa 1.500 de extraterestri pe pamant la orice ora, din care cei mai multi traiesc aici in Manhattan, ducand o existenta cumsecade" sunt cuvintele rostite pe un ton serios de agentul Kay din "Men in Black", care vegheaza pentru linistea publica alaturi de partenerul sau Jay. Tot pe post de vigilante, gata sa intervina in picaj de dupa orice colt de zgarie-nori, e Spiderman, care in timpul liber e baiat cuminte in Queens. Subteranele intunecate sunt teritoriul lui Batman. Clanul lui Don Corleone face legea strazii, mai putin in West Side, unde actioneaza cele doua clanuri rivale: the Sharks and the Jets. Peste Hudson River, in Jersey, verii din Soprano; intr-un zgarie-nori de pe Park Avenue se tese o conspiratie; la o banca in Downtown se da un jaf transmis in direct la tv; King Kong catarat pe Empire State Building se lupta cu avioanele, iar cand Godzilla da iama in oras, se lasa cu deranj mare. Intre timp, Gene Kelley si cei doi tovarasi ai sai marinari canta si danseaza pe o bordura, Marylin Monroe mai pozeaza o data cu rochia umflata de suflul aerisirii de la metrou, Woody Allen monologheaza la nesfarsit alaturi de Diane Keaton pe o aleea East Side, iar un cuplu isi face si desface juraminte pe Podul Arcuit din Central Park.     ORASUL CARE NU DOARME. Supereroi, mafioti, vanatori de fantome, celebritati, povesti de dragoste, aventura si drama, fantezie si splendoare, momente nemuritoare din istoria filmului, care au un numitor comun: New Yorkul - metropola universala si decor natural pentru mii de filme care au ramas in memoria colectiva prin imaginile unice captate in locuri originale, in orasul care nu doarme niciodata. Unele dintre aceste locuri sunt repere recunoscute imediat de oricine pune piciorul pentru prima data in New York, altele sunt marcate in ghiduri turistice, dar cele mai multe, peste care camera trece in film la repezeala, sunt adesea trecute cu vederea, ramanand cunoscute doar cinefililor impatimiti si indragostiti de New York. Exista referinte, desigur, dar nici acestea nu sunt complete. Aici, in fiecare zi se filmeaza, apar noi obiective, cladiri si filme noi. Un tur al unora dintre cele mai cunoscute locuri in care se filmeaza incepe de obicei in partea centrala a Manhattanului, la intersectia dintre 51st si Broadway, chiar in apropiere de Ed Sullivan Theatre, studioul unde David Letterman isi inregistreaza in fiecare seara show-ul.     TOTUL PENTRU TURIST. Autocarul cu geamuri fumurii dispune de monitoare pe care turistul cinefil urmareste in timp real scene de film filmate in locuri pe langa care tocmai se trece. Screen Tours, compania care organizeaza astfel de excursii, are doua plecari pe zi. Un ghid puncteaza fiecare kilometru parcurs in valtoarea orasului cu informatii bine selectate, completand toata aventura. Roseanne, actrita aspiranta si cinefil erudit, este un ghid avizat. Stie totul despre orice s-a filmat vreodata in New York. A studiat opera, dar a renuntat in favoarea actoriei, realizand ca rolurile de opera sunt "prea statice". Isi demonstreaza abilitatile vocale printr-un fragment din Madame Butterfly, in timpul unui stop la semafor, spre incantarea publicului turist. In prezent joaca intr-un show musical, iar ocupatia de ghid este part-time. Tot part-time este si reprezentant al unei companii de produse dietetice naturiste.     ISTORIE VIE. Central Park este sigur o istorie vie a filmului, de la chioscul de ziare unde tripleta Gene Kelley-Frank Sinatra-Jules Munshin alearga sa o intalneasca pe "fata de la intrare" pana la scena despartirii din "Spiderman III" pe Bow Bridge. In Central Park, de-a lungul aleii de vest a ostrovului Reservoir se plimba Woody Allen deprimat si meditand la sensul vietii in "Hanna and Her Sisters", Walter Matthau si Ossie Davis, batranei simpatici, depanau nostalgii despre tineretea revolutionara in "Ia€™m Not Rappaport", asezati langa statuia lui Hans Christian Andersen, iar Bruce Willis si Samuel L. Jackson dezlegau sarade si goneau cu taxiul in "Die Hard: With A Vengeance". Ajungand la coltul de sud-vest al parcului, autobuzul face la dreapta pe Fifth Avenue, cea mai scumpa portiune de artera comerciala din lume. Aici isi au deschise galerii comerciale cele mai cunoscute nume din moda si bijuterii din lume, Prada, Gucci, Armani, De Beers, iar valoarea medie a chiriei pe metru patrat depaseste 1.100 de dolari lunar.     UN HOTEL CELEBRU. Chiar la colt, celebrul Hotel Plaza - cel mai renumit hotel din filme, monument al opulentei si luxului, ale carui exterioare si interioare au fost folosite in peste o duzina de filme. Aici se indragostesc Fred Astaire si Cyd Charisse, in "The Band Wagon" (1953), Carry Grant este rapit in "North by North West" (1959), aici sta aristocratul turmentat Arthur cu prostituata agatata de pe strada in "Arthur" (1981), iar Brewster este disperat sa-si cheltuiasca mai repede cele 30 de milioane in "Brewstera€™s Millions" (1985). Tot aici ajung, intamplator, micutul Kevin (Macauley Culkin) in "Home Alone 2: Lost in New York" (1992) si turistul accidental australian Mick Dundee (Paul Hogan) in "Crocodile Dundee" (1986). In fata hotelului se afla fantana Pulitzer, care apare in scene din "Fisher King" (1991) si "Serendipity" (2001). Hotelul este in prezent in renovare capitala, urmand sa fie redeschis in luna noiembrie.     ACASA LA ELEGANTA. Inaintand spre sud, pe Fifth Avenue, imediat pe stanga, dai de fatada cu ceasul a celebrului magazin Tiffany, unde incorigibila Holly Golightly coboara din taxi in zorii zilei sa admire vitrina cu bijuterii, dupa o noapte tumultuoasa in "Breakfast at Tiffanya€™s" (1961). Traficul pe Fifth Avenue, nu cine stie ce la acea vreme, se desfasoara in prezent doar intr-un singur sens. Ajungand la 42nd Street dai de doua obiective turistice de maxima importanta: in stanga, Grand Central, terminal pentru reteaua feroviara si punct nodal pentru reteaua de metrou. Aici au fost filmate scene din filme celebre, incepand cu "Grand Central Murder" (1942), "North by North-West", "Men in Black" sau "Eternal Sunshine of the Spotless Mind" (2004).     O CLADIRE-SIMBOL. In dreapta, cladirea impozanta a Bibliotecii Publice, recunoscuta din pelicule ca "Ghost busters" (1984), "Spiderman 2" sau "Breakfast at Tiffany's". Inaintand mai departe pe Fifth, pana la intersectia cu 34 St., hop si Empire State Building - cladirea devenita simbol absolut al New Yorkului, vizibila din aproape orice directie, pe cat de impozanta si impresionanta ca obiectiv arhitectonic, poate tot atat de celebra datorita imaginilor cu gorila uriasa King Kong catarata pe varful ei. Un alt film de referinta de care se leaga indisolubil numele cladirii este "An Affair to Remember" (1957), cu Carry Grant si Deborah Kerr si alte doua remake-uri aproximative din perioada mai recenta, "Sleepless in Seattle" (1989), cu Tom Hanks si Meg Ryan si "Love Affair" (1994) cu Warren Beaty si Annete Bening in rolurile indragostitilor care isi dau intalnire pe platforma de la ultimul etaj al cladirii. Empire State Building este in prezent obiectiv federal, iar accesul pentru filmari in interiorul cladirii este mai greu de obtinut.     AMPRENTA ROMANEASCA. Printre cineastii care si-au lasat definitiv amprenta asupra imaginii nemuritoare a New Yorkului se numara si regizorul de origine romana Jean Negulescu. Nascut la Craiova in 1900, acesta a emigrat peste Ocean la sfarsitul anilor a€™20, unde si-a desavarsit mai intai talentul de grafician pe platourile de filmare hollywoodiene, iar apoi a ajuns scenarist si regizor de film. Cu peste 30 de filme de lung metraj, intr-o cariera de cateva decenii, a fost nominalizat la Oscar. Filmul sau din 1959 "The Best of Everything", despre ambitiile unei tinere aspirante la cariera in publishing, este considerat de critica definitoriu pentru perioada de afirmare profesionala intelectuala intr-o epoca in care incepe deja sa se impuna in societate stilul corporatist, dar in acelasi timp, oamenii raman fiinte cu trairi personale. Suflul fascinant al Manhattanului, redat cu neasemuita maiestrie de Negulescu, la inceputul filmului, de la panorama larga dinspre East River, coborand apoi pe strazile inca nepopulate in zorii zilei, apoi din ce in ce mai animat, cu imaginea scarii de metrou, culminand cu intrarea cladirii de sticla, unde eroina Caroline Bender (Hope Lange) se prezinta sa-si ia in primire postul de dactilografa in prima zi de lucru. The Seagram building, cu fatada de sticla fumurie, folosita ca locatie in film, se inalta si azi la fel de impersonala la 375 Park Avenue. Precursor al contemporanului "The Devil Wears Prada" (2006), filmul lui Negulesco, cu doua nominalizari la Oscar la vremea respectiva, a fost inclus in 1993 de revista Entertainment Weekly in topul celor 50 de filme cult din toate timpurile. Turul locatiilor celebre continua in partea sudica a Manhattanului.     ACASA LA CARRIE. Nu foarte luminata este cladirea in care locuieste Carrie (Jessica Parker) in "Sex and the City", situata pe Perry St. Flancata de ulmi prin care lumina soarelui abia se strecoara in timpul zilei, si devenita loc de pelerinaj pentru fanii, dar mai ales fanele serialului din intreaga lume care vin in vizita la New York. "Aceasta este scara unde Carrie iesea sa fumeze", explica ghidul. Loc numai bun pentru o fotografie de grup. Cele sase serii ale popularului serial de televiziune filmate pe durata a sase ani consecutivi (1998-2004) includ zeci de locatii reale cu terase, restaurante, magazine si scene in aer liber din inima cartierului boem Greenwich Village si a Meatpacking District - acesta din urma devenit numai in ultimul deceniu - parte si datorita vanzolelilor celor patru protagoniste prin zona - cea mai ciudata combinatie de mahala cu abatoare si strazi murdare si galerii de moda ultimul ragnet si localuri ultrasofisticate frecventate de celebritati. Exista itinerarii special organizate doar pentru "Sex and the City", in care se rememoreaza scene celebre, Magazinul Jimmy Choo, de unde isi cumpara Carrie pantofii, Patiseria Magnolia, unde Miranda nu se putea abtine sa mai ia o prajiturica cupcake sau Galeria Louis Meisel, unde lucra Charlotte. Toate locuri reale si devenite atractii turistice, chiar daca serialul s-a incheiat de trei ani. Vestea buna pentru legiunile de fani si fane: in luna septembrie urmeaza sa inceapa filmarile la "Sex and the City" - filmul.     PAPA BUN. Sunt restaurante si localuri celebre, cum este celebrul Katz Delicatessen, situat la marginea East Village, unde Harry (Billy Crystal) o intalnea pe Sally, iar aceasta (Meg Ryan) ii demonstreaza intr-una dintre cele mai memorabile scene cum se poate simula un orgasm (When Harry Het Sally, 1989). Restaurantul cu pricina are peste 100 de locuri si este situat la nr. 205, pe Houston St., servind si astazi una din cele mai apreciate pastrame de vita in sandvis de paine de secara si hotdogi fripti la gratar, preparate dupa retete traditionale. Peretele din partea de est este complet tapetat cu fotografii, testimoniale si autografe date de celebritati care i-au pasit pragul. Localul este aproape neincapator pe durata intregii zile si nu vin aici doar femei trecute de prima tinerete care doresc "ce a comandat Sally". Moondance Diner, situat pe 6 Ave., intre Grand si Canal St. - localul unde ajunge sa lucreze prietena lui Spidey, Mary-Jane, in "Spiderman I", Empire Diner, frecventat de agentii Kay and Jay din "Men in Black", sau celebra cafenea Reggio cu o istorie de opt decenii, dintre care ultimele trei puse in slujba filmului ca locatie de la "Shaft" (1971), unde era un local semimizer numai bun pentru intalnirile conspirative ale detectivului John Shaft cu informatorii sai, pana la "In Good Company" (2004), unde Alex (Scarlet Johanson) isi sorbea tacticos cafeaua citind o carte pe mica terasa, cand apare, din intamplare, Carter (Topher Grace).     "MARUNTISURI". In sfarsit, sunt colturi ca oricare altele, care pur si simplu nu poarta nici o marca, decat marca unor scene ramase celebre: trotuarul deasupra statiei de metrou unde Marilyn Monroe a filmat scena celebra cu rochia saltata de suflul aerului pentru "Seven Year Itch" (1955), situata pe Lexington Avenue, intre strazile 51 si 52. Trecerea de pietoni unde descurcaretul "Ratso" Rizzo (Dustin Hoffman) din "Midnight Cowboy" (1969) traverseaza intempestiv strada alaturi de neaosul cowboy texan Joe Buck si striga iritat la soferul taxiului care era sa-l loveasca: "Hey, Ia€™m walking here!" - situate la intersectia dintre 6th Ave si 58 St. Cladirea de la coltul strazii poarta si astazi mare si vizibil numarul 1.414 ca si in film; floraria unde agentul Popeye (Gene Hackman) il pierde de sub urmarire pe traficantul francez, situata pe 67th St., sau parculetul din Sutton Place, la capatul Queensborough Bridge, unde Woody Alen si Diane Keaton priveau rasaritul soarelui, in "Manhattan", asezati pe o banca. Aproximativ 200 de filme de lung metraj se trag in fiecare an la New York, doar o zecime dintre acestea poate cu actori cunoscuti si care ajung pe marele ecrane, sau devin cunoscute. Insa superproductii ca "Spiderman" sau "I am Legend", ale carui filmari s-au incheiat in aprilie, atrag dupa sine capitaluri imense, fapt ce stimuleaza economia orasului. Numai pentru o singura scena din "I am Legend", filmul cu Will Smith, care se anticipeaza ca va deveni unul dintre cele mai costisitoare productii din istorie, au fost folositi 2.000 de figuranti intr-o singura locatie, sub Brooklyn Bridge, intr-o noapte geroasa de februarie, plata unui figurant fiind de aproximativ 150 de dolari pe zi. "Ne-au spus ca vor filma sase luni la New York si vor crea cateva mii de joburi, n-am stat prea mult pe ganduri, oferindu-le toate locurile pe care le-au dorit", spune directorul Oficiului pentru Film. Desi actiunea filmului ar fi trebuit sa aiba loc la Los Angeles, potrivit romanului postapocaliptic, producatorii au ales New Yorkul tocmai datorita simbolismului de metropola universala.     VENITURI FRUMUSELE. "Potrivit estimarilor noastre, valoarea veniturilor inregistrate de economia orasului din productia de film si televiziune in New York s-a ridicat la 5 miliarde de dolari anual in 2006", spune Katherine Oliver, seful Oficiului pentru Film si Televiziune din cadrul Primariei New York City. "Anul 2006 a fost cel mai bun inregistrat vreodata, cu o cifra de afaceri de 2,5 miliarde de dolari realizata doar de noii furnizori de bunuri si servicii", adauga ea. Si acest volum este in continua crestere. Cu un numar de cel putin sase-sapte seriale de televiziune, care urmeaza sa fie realizate in New York si cateva zeci de productii cinematografice, peste 100.000 de newyorkezi sunt angajati intr-o intreaga industrie adiacenta: de la hoteluri si restaurante pana la filme de constructii, transport si alti furnizori de servicii. Cresc, totodata, numarul de persoane angajate si resursele profesionale angrenate direct in film si televiziune. Exista cateva agentii de casting, 15 scoli si programe de film, cateva zeci de companii de postproductie, trei mari studiouri de film, dintre care cel mai recent - Steiner Studios, construit in Brooklyn pe o suprafata de aproape 30.000 de metri patrati, rivalizeaza cu cele mai impozante studiouri hollywoodiene.