Jurnalul National va prezinta in premiera un capitol din volumul al doilea al cartii "Lumea vazuta de un roman rupt in fund", care va aparea in curand in librarii. Dupa "Prin Irakul lui Sadam Hussein", "La reeducare de catre NATO", Ion Cristoiu revin
Jurnalul National va prezinta in premiera un capitol din volumul al doilea al cartii "Lumea vazuta de un roman rupt in fund", care va aparea in curand in librarii. Dupa "Prin Irakul lui Sadam Hussein", "La reeducare de catre NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmarea unei calatorii la Havana in 2001, dupa prabusirea comunismului.   In interviul luat de Maria Gabriela, pentru emisiunea Fata-n fata de la Bandeirantes Television din Sao Paulo, Brazilia, la 15 martie 1990, se abordeaza si subiecte de tip magazin de mondenitati. Castro isi dovedeste din nou disponibilitatea de a intra in jocul presei de un asemenea gen:   "Gabriela: Comandante, cantati? Castro: Am o voce groaznica. (Maria Gabriela rade). Cant putin, dar imi place muzica. Natura nu mi-a dat insa o voce de bun cantaret.   Gabriela: Dansati? Castro: Stau rau si la acest capitol. Dezamagesc ca dansator. Prin urmare, nu m-as recomanda ca partenerul tau de dans". Din sirul intrebarilor gen People Magazin nu putea lipsi nici cea despre talentul lui Castro la gatit:   "Gabriela: E adevarat ca sunteti un foarte bun bucatar? Castro: Bine, nu pot spune ca am primit o medalie olimpica la gatit, dar gatesc bine, lasand modestia la o parte.   Maria Gabriela il intrerupe: Ce feluri de mancare faceti? Castro, intrerupand-o: Daca vrei, iti pot aranja un foarte bun cod, un peste bun. Pot inventa o noua reteta in fiecare zi. Uneori gatesc codul cu usturoi, alteori, cu ceapa. Pot gati acelasi lucru in chip diferit de fiecare data. Prepar, de asemenea, spaghete atat de bune, ca tu ai sfarsi prin a-ti linge degetele".   Despre talentul de bucatar, Castro e intrebat si de jurnalistii cubanezi. Oscar Suarez, de la Televiziunea cubaneza, ii ia un interviu la 16 noiembrie 1989, la finele ceremoniei de inaugurare a Restaurantului Madrid, de la Havana. Castro incinge cu el un dialog despre cum gatea la inchisoarea din Insula Pinilor, in 1953, fasole neagra cu frunze de laur si chimen. Prilej pentru a se mira de ce cubanezii nu mananca, asemenea lui, orez fiert pe jumatate: "Ai mancat orez fiert pe jumatate? De ce nu-l recomandati poporului? E mult mai sanatos. De asemenea, eu mananc paine complet facuta din grau. Bine, singurul orez pe care-l mananc e orezul fiert pe jumatate". Maria Gabriela n-are complexe. Ea il intreaba pe Fidel Castro daca n-ar fi mai sanatos pentru Cuba sa aiba si un lider alternativ la El Comandante en Jefe. Castro nu se supara. Dimpotriva, el incepe prin a preciza: "Raspund intrebarii tale cu mare placere". Are, totusi, un motiv de ingrijorare: Nu, nu e vorba ca s-ar teme de abordarea unei asemenea teme, ci de altceva: "Singurul lucru care ma ingrijoreaza e acesta. Pana acum am raspuns de mai multe ori la aceasta intrebare si pentru ca am raspuns de fiecare data la fel, spun cam aceleasi lucruri, n-as vrea sa repet acelasi raspuns. N-as vrea sa-i plictisesc pe brazilieni cu argumente pe care le-am mai invocat". Punct ochit, punct lovit!   Liderul de la Havana nu evita o intrebare ce vizeaza direct acuzatia ca se cramponeaza de putere, dar mai ales ca refuza sa fie ales prin vot direct si universal. Ca si in alte ocazii, Castro avanseaza teoria ca alegerea sa prin plebiscit nu-l sperie, dar ca nu considera un asemenea mijloc eficient pentru democratie: "Sunt mai multe mijloace pentru a alege presedintele unei tari. Alegerea prin vot direct nu e singurul sistem electoral. Cum poate stii, multi factori afecteaza sistemul prin vot direct. Adevarul e ca, daca as fi nominalizat drept candidat si m-ar lasa sa vorbesc de cateva ori, poate ca n-ar fi chiar atat de rau; poate ca as castiga alegerile cu multe, multe voturi.   Poate ca as castiga un scrutin prin vot direct numai vorbind poporului, fara a tine discursuri televizate. Victoria mea intr-un scrutin prin vot direct ar depinde, probabil, daca as fi atat de batran, incat tinerele femei nu m-ar vota sau, dimpotriva, tinerele femei m-ar vedea ca o figura de bunic si atunci ar vota pentru bunul bunic. Daca, de exemplu, as fi un bun vorbitor, dar n-as sti nimic economia, statistica, orice de acest fel, as putea convinge totusi milioane de oameni sa ma voteze. Cine poate garanta, in aceste conditii, ca scrutinul prin vot direct e cea mai buna cale de a alege presedintele unei tari?".   Fidel Castro apara astfel sistemul de vot din Cuba, prin care el e ales presedinte de Parlament. Discutia de la vremea respectiva a pornit de la decizia lui Mihail Gorbaciov de a se supune votului popular. Indiscutabil, Fidel Castro refuza aceasta formula din ostilitatea fata de Perestroika. Desi el se lua drept exemplu, ipotetic, era greu de crezut ca n-ar fi castigat, si inca zdrobitor, la votul direct si universal. Pe de alta parte, observatiile sale despre riscurile alegerii unui presedinte prin vot direct si universal merita luate in seama, mai ales daca ne gandim la dezastrul reprezentat de populism in Est si in democratiile sfrijite. Dincolo de acestea ramane notabil faptul ca el nu refuza sa raspunda, ba mai mult, ca, pentru a convinge, apeleaza la argumente inteligente, ba chiar si fermecatoare. Pentru a dovedi ca votul direct nu e o formula riscanta, el nu se da in laturi de la a-si provoca interlocutoarea: "Stii ca toate fiintele umane sunt foarte emotionale. (Castro bate din palme)". Daca tu ai candida la presedintie, eu n-as avea alta alegere decat sa te votez". (Castro bate din palme). (Gabriela rade). "Castro: Desigur. Eu as vedea ca tu esti draguta, ca tu vorbesti foarte dragut, ca zambesti frumos, si atunci eu as decide sa te votez. In acel moment eu as uita sa iau in seama alte lucruri, m-as indragosti de tine si te-as vota. Intelegi ce vreau sa spun? Toti acesti factori influenteaza sistemul electoral al votului direct." Castro nu numai ca nu refuza sa raspunda sau ca raspunde intr-o limba de lemn. Manipulator de talent, el nu se da in laturi de la a exploata faptul ca reporterita e femeie pentru a fi mai convingator fata de publicul telespectator. Maria Gabriela nu e o fatuca. Intrebarile sale marturisesc un deosebit talent de reporter si, mai ales, o buna pregatire in materie. Vine vorba, la un moment dat, despre influenta Perestroikai asupra tarilor din Est. Furios pe votul Poloniei, Cehoslovaciei si Ungariei in Comitetul ONU pentru Drepturile omului, Castro le face tradatoare. Reporterita intervine: "Romania?". Castro raspunde: "Nu, Romania nu, pentru ca ea n-a votat; ea nu face parte din Comisie. Nu putem judeca Romania pentru ce a facut Ungaria". Despre Romania mai vine vorba in interviurile date de Fidel Castro in timpul vizitei sale in Brazilia. Cel acordat postului tv Manchete la 15 martie 1990 ii da prilejul de a-si exprima insatisfactia fata de "evolutia dezvoltarilor in restul tarilor socialiste". In multe foste tari socialiste - crede Castro - nu se observa "marsul catre un socialism intarit, ci catre un capitalism ineficient". Sunt enumerate: Polonia, Ungaria, Bulgaria. Despre Romania, Castro are insa un alt punct de vedere. "E greu sa definesti situatia din Romania, asta e, tinand cont de directia in care merge, de intinderea intreprinderilor de stat care vor fi privatizate si de intinderea dezvoltarii capitaliste care ar fi promovata. Acestea raman sa fie definite." In Romania lui martie 1990 guverna FSN-ul lui Ion Iliescu. Opozitia de strada si din politica avea serioase indoieli asupra drumului tarii catre capitalism. De la mii de kilometri de Romania, Castro le da dreptate scepticilor.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.