Pana la ora actuala, multinationalele care isi angajau top manageri expati se incadrau perfect in peisaj. Era aproape de asteptat ca, atunci cand o companie internationala intra pe piata, purtatorul imaginii de brand sa fie un strain. Asa se face ca,
Pana la ora actuala, multinationalele care isi angajau top manageri expati se incadrau perfect in peisaj. Era aproape de asteptat ca, atunci cand o companie internationala intra pe piata, purtatorul imaginii de brand sa fie un strain. Asa se face ca, momentan, circa 60% din top managerii multinationalelor active pe piata romaneasca sunt expati, dupa cum ne-a declarat Panos Manolopoulos, general manager al companiei de executive search Stanton Chase. Astfel, dintre top managerii pe care ii recruteaza compania pe care o conduce, Manolopoulos estimeaza ca circa 50% sunt romani, iar ceilalti 50% sunt straini. In completarea acestei statistici, acesta ne-a declarat: "Uneori, unele companii sunt foarte hotarate si vin la noi cu cerinta expresa de a le gasi un expat". Intr-un top al nationalitatilor care aduc cei mai multi expati in tara noastra, directorul Stanton Chase ii plaseaza pe austrieci, olandezi, italieni, spanioli, turci si, nu in ultimul rand, pe greci si germani. Cat despre diferentele salariale, "cel mai bine sunt platiti nordicii, deoarece acestia sunt obisnuiti cu pachete salariale mai mari", ne-a precizat Manolopoulos. Un om "din afara" reprezinta, de multe ori, o "infuzie de sange proaspat" In acest context, omul de afaceri ilustreaza cele doua situatii majore in care marile companii apeleaza la expati. Intr-un prim caz, atunci cand e vorba de infiintarea unor noi sucursale, majoritatea multinationalelor prefera sa apeleze la propriii experti, special antrenati in cadrul celorlalte filiale din lume. Principalul avantaj al recurgerii la un astfel de manager intern consta in aceea ca este vorba de o persoana familiarizata cu strategia globala a companiei respective. Din perspectiva unei multinationale care urmareste sa recreeze, la nivel local, cultura organizationala a companiei-mama, un astfel de candidat intern reprezinta, de cele mai multe ori, solutia ideala.In cel de-al doilea caz, atunci cand este vorba de niste companii deja stabilite pe piata autohtona, si mai ales atunci cand se impune implementarea unor schimbari structurale sau de management, multinationalele prefera de multe ori sa apeleze la oameni noi. Cum fac acest lucru? Cea mai simpla si eficienta modalitate ar fi recurgerea la asa-numitele firme de "head-hunting". Printre avantajele evidente ale acestei optiuni, este de parere Manolopoulos, se numara faptul ca un manager din afara, mai ales unul din alt domeniu de activitate, constituie o "infuzie de sange proaspat", aducand cu sine, nu de putine ori, o perspectiva noua asupra afacerii. Deloc de neglijat ar fi si stilul managerial semnificativ diferit pe care il poate pune in practica un om nou intr-o companie. Ambele aspecte pot fi, in circumstantele potrivite, foarte benefice unei afaceri, mai ales atunci cand acesta trece prin perioade de schimbare acuta. Intr-o economie globalizata, nu nationalitatea, ci competenta conteaza Intre cele doua situatii prezentate mai sus exista insa si un "caz-hibrid", ne-a aratat directorul Stanton Chase. Este vorba de acele companii multinationale care au deja pregatit un manager intern, dar care apeleaza, in acelasi timp, la serviciile unei companii de head-hunting, pentru a putea astfel compara competenta mai multor candidati. Şi nu de putine ori acestea sfarsesc prin a opta pentru candidatul din afara companiei, atrase fiind de abilitatile deosebite ale acestuia. Totusi, ne-a precizat directorul Stanton Chase, din perspectiva industriei de executive search, fiecare caz in care o companie multinationala isi cauta un manager este unic in felul sau si trebuie tratat ca atare.In acest context, Panos Manolopoulos a subliniat: "Pe masura ce ne indreptam spre o economie globalizata, nu nationalitatea managerului conteaza, ci daca acesta dispune de calitatile necesare" activitatii respective. Asa se explica faptul ca, desi in termeni cantitativi numarul de expati va creste (urmare fireasca a cresterii numarului de multinationale care vor intra pe piata romaneasca), in termeni proportionali (ponderea romanilor in contrapunct cu expatii), acesta va scadea. Asa se explica, de fapt, primul dintre cele 2 trenduri observabile in acest moment in ceea ce priveste managerii straini care vin sa lucreze in Romania. Este vorba de inlocuirea, din ce in ce mai frecventa, a top managerilor expati cu romani. Panos Manolopoulos ne-a explicat aceasta situatie prin faptul ca, desi perioada medie de sedere a unui expat in Romania - 2,5 ani - este semnificativ mai mare decat in cazul altor tari europene, acest lucru nu se datoreaza nicidecum faptului ca managerii autohtoni nu ar invata repede. Dimpotriva, a precizat acesta, "romanii sunt buni invatacei". Motivul acestei sederi prelungite il constituie atractivitatea unei piete emergente, ce ofera multiple posibilitati de dezvoltare a unei cariere. Asa se explica faptul ca, atunci cand pleaca de la o companie, un expat prefera, de multe ori, sa-si gaseasca un post tot in tara noastra. "Romania are unul dintre cele mai ridicate niveluri de mobilitate interna", ne-a declarat Manolopoulos. Caz inedit: director roman si middle manager expat Cel de-al doilea trend care se observa la nivelul industriei de executive search este reprezentat de intrarea expatilor pe segmentul de middle management. Acesta este o urmare fireasca a faptului ca reprezinta un nivel ce necesita o experienta mai specializata, principalele domenii in care este vizibila aceasta schimbare de accent fiind cel bancar, financiar (contabilitate, audit etc.), investitii. Astfel, "am intalnit chiar cazuri in care directorul general al unei companii era roman, iar managerii de la nivelul de mijloc erau expati", ne-a declarat Panos Manolopoulos.In afara de expatii care activeaza in cadrul multinationalelor, a subliniat acesta, mai exista o categorie, destul de numeroasa, de expati: cei care incep afaceri pe cont propriu in tara noastra. La randul lor, acestia se divid in alte 2 clase: in primul rand, cei care vin in Romania in mod expres pentru a pune bazele unor mici afaceri (in general mici intreprinzatori din tarile vecine); in al doilea rand, este vorba de strainii care lucreaza un timp in marile companii internationale, iar apoi renunta si demareaza un proiect in folosul personal. Domeniile in care expatii isi incep propriile afaceri sunt: real-estate, servicii, comert, francize. Principalul motiv pentru care atat de multi straini se hotarasc sa puna bazele unor afaceri proprii in tara noastra este ca "aceasta este o piata foarte prospera, foarte tanara", a subliniat directorul Stanton Chase.
Despre autor:
