Evolutia paritatii euro/dolar a avut saptamana trecuta doua parti distincte. In prima ei jumatate, euro si-a consolidat cresterile fata de dolar, luni urcand la 1,3845, iar marti atingand maximul istoric de 1,3852 dolari, pentru ca miercuri sa scada de la 1,3832 la 1,3725 dolari. Acesta a reprezentat semnalul dat de marile fonduri de hedging ca se afla in cautarea unor "refugii" pentru criza aparuta pe piata creditelor ipotecare si pe cea de actiuni americane, care s-a propagat instantaneu si asupra celorlalte mari burse din lume. La doar cateva zile dupa ce presedintele Rezervelor Nationale ale SUA, Ben Bernanke, a avertizat ca datoriile rau-platnicilor din sectorul creditelor ipotecare acordate celor cu un istoric indoielnic de plata pot ajunge pana la 100 miliarde de dolari, indicii bursieri Dow Jones si Nasdaq au inregistrat scaderi consistente. In aceste conditii, euro a scazut joi la 1,3694 dolari, pentru ca vineri sa scada pana la 1,3628 dolari, cea mai scazuta valoare a ultimelor doua saptamani.In opinia analistilor, corectiile din ultima parte a saptamanii trecute au fost si unele de natura tehnica, mai mult speculativa, poate, prin care s-a dorit incasarea profiturilor obtinute in urma aprecierii consistente a euro. Aceasta varianta pare credibila, avand in vedere faptul ca publicarea, joia trecuta, a indicelui german Ifo, care masoara moralul mediului de afaceri german, ce a urcat aproape de maximul sau istoric, pentru iulie fiind anuntat un nivel de 106,4 puncte, nu a avut darul de a schimba deciziile speculatorilor.Cresterea dolarului s-ar putea mentine insa atata timp cat vor exista tensiuni pe pietele internationale de capital, fondurile de hedging cautand "refugii" considerate cat mai sigure.Euro ar putea reveni la randul sau spre pragul de 1,40 dolari, in cazul in care opiniile specialistilor din sectorul petrolier referitoare la faptul ca, in acest an, cotatiile de pe piata de profil isi vor continua cresterea, se vor adeveri, astfel ca nivelul de 100 de dolari/baril prevazut de "Goldman Sachs Group" Inc. pentru anul 2009 ar putea fi atins mult mai devreme. Expertii arata ca asupra pietei titeiului sunt exercitate presiuni din cauza cererii sporite, in conditiile in care livrarile din Nigeria, Irak si Iran nu sunt prea sigure. Avem, de asemenea, in vedere faptul ca SUA sunt cei mai mari consumatori de petrol din lume, iar o crestere a preturilor va incarca si mai mult deficitul sau comercial.Pe de alta parte, comenzile industriale din zona euro au urcat peste asteptari in mai, ceea ce confirma cresterea economica, in pofida aprecierii euro, evolutie care creeaza posibilitatea ca Banca Centrala Europeana sa opereze pana la sfarsitul anului noi cresteri ale dobanzii de referinta, la 4,25 sau chiar 4,50%. O majorare a dobanzilor de catre BCE ar reduce si mai mult ecartul fata de cele americane, aducand un nou factor de presiune asupra dolarului.In acest moment, rezistentele pentru paritatea euro/dolar se afla la 1,3744 si 1,38 dolari, iar suporturile la 1,3605 si 1,3571 dolari.Scaderea monedei unice fata de cea americana a avut si un efect secundar, euro coborand fata de moneda nipona, de la recordul istoric de 169,07 yeni, inregistrat luni, la 162,15 yeni, vinerea trecuta. Analistii considera insa ca pe termen mediu euro isi mentine tendinta de apreciere, avand in vedere ca in Japonia rata dobanzii este de 0,5%, cea mai scazuta din economiile principale ale lumii.