La 2-3 august 1977, dupa trei decenii de regim totalitar, pentru prima data in Romania, muncitorii organizeaza o greva pe fondul unor masuri ce prelungeau durata de munca si varsta de pensionare. Evenimentele s-au produs in "citadela munci
La 2-3 august 1977, dupa trei decenii de regim totalitar, pentru prima data in Romania, muncitorii organizeaza o greva pe fondul unor masuri ce prelungeau durata de munca si varsta de pensionare. Evenimentele s-au produs in "citadela muncitoreasca" a Vaii Jiului, spatiu inclus in topografia eroica a partidului comunist ce-si revendica meritele de a fi organizat greva de la Lupeni din 1929. Daca meritele organizatorilor si curajul minerilor din vremea burghezo-mosierimii sunt hiperbolizate in istoria partidului, desi protestatarii din 1977 au cerut (si li s-a promis) difuzarea informatiilor despre protestul lor, au fost luate masuri de secretizare a evenimentelor. "INFORMARE" DIN LUPENI. Asa cum se decisese prin "planul de masuri" de la 3 august 1977, "grupul operativ" din Lupeni sub directia "comandamentului" coordonat de generalul Plesita a intocmit la 15 august o "Informare privind evenimentele de la Exploatarea Miniera Lupeni", epicentrul grevei. Se subintelege ca exclusiv pentru "uz intern". "Incepand cu data de 29 iulie 1977 - specifica documentul semnat de colonelul Gheorghe Simon, seful Securitatii Hunedoara - cand muncitorii din cadrul EM Lupeni au luat cunostinta despre intrarea in vigoare a Legii nr. 3/1977 au inceput sa aiba discutii in grupuri care comentau negativ prevederile acestui act normativ." Intai, cativa pensionari de gradul III, afectati de prevederile noii legi, s-au dus pasnic la sediul comitetului de partid al minei Lupeni. Deoarece lamuririle si explicatiile intarziau, au insistat si in zilele urmatoare. Pierzandu-si rabdarea in fata contabilului-sef Nicolae Gomoi, au anuntat ca vor trimite o delegatie la Bucuresti - reactie normala judecand dupa sloganurile "legaturilor maselor cu partidul". Inainte de a-si pune gandul in fapta, in dimineata zilei de 2 august, circa 50 de oameni venisera in fata lampariei minei Lupeni. Cand a venit la birou contabilul Gomoi, oamenii l-au interpelat iarasi fara rezultat. Intre timp, la poarta nr. 2 a minei, venit cu alta treaba, ajunsese Clement Negrut, prim-secretar al Comitetului de partid Petrosani. Sub presiunea grupului de mineri, informarea consemneaza ca "tovarasul Negrut a vorbit cu ministrul Minelor, Petrolului si Geologiei, apoi a comunicat celor prezenti ca urmeaza sa soseasca la EM Lupeni tov. Ilie Verdet, secretar al CC al PCR, lucru care a linistit spiritele". GRESELI TACTICE. Dintru inceput, seful securitatii judetene il "incondeiaza" superiorilor sai pe conducatorul local al partidului: "In dimineata zilei de 02.08.1977, in jurul orelor 7:30-8:00, ofiterul care deserveste informativ Exploatarea Miniera Lupeni s-a deplasat la cabina de la poarta nr. 2, unde s-a prezentat tov. prim-secretar Negrut Clement, cerandu-i aprobarea sa-i trimita acasa pe cei adunati. Acestuia i s-a spus sa se preocupe de problemele sale". Adica, evenimentele puteau fi evitate daca Securitatea ar fi fost lasata de reprezentantul partidului (sub controlul caruia se afla, teoretic, raportorul) sa actioneze. S-a actionat ("totusi") "prin reteaua informativa pentru a convinge unele persoane sa renunte la actiunile lor", "se scoate" colonelul Simon in informarea inaintata superiorilor. Un "comitet de actiune" format ad-hoc n-a mai permis muncitorilor din schimbul III sa iasa din incinta minei, mentioneaza documentul. Astfel ca pe la ora 12:00 grupul de oameni in loc sa se imprastie crescuse la 200-300 de persoane. Alarma data "forurilor superioare" ii aduce la poarta nr. 2, pe la 12:30, pe Mircea Lucaci, secretar al judetenei de partid Hunedoara, Ion Mineu, ministru adjunct al Minelor si pe directorul general al Centralei Carbunelui Petrosani. Cu elicopterul a sosit grabnic la ora 14:00 si fostul miner Ilie Verdet, in acel moment secretar al CC al PCR si vice-prim-ministru al guvernului. Se produsese insa alta "greseala tactica", enuntata astfel in informarea Securitatii: "Intrucat nu se auzeau peste tot explicatiile date, s-a montat o statie de amplificare la ghereta portii nr. 2. Dupa montarea acestei statii, evenimentele au crescut in amploare prin faptul ca se auzea si in oras ce se vorbea la microfonul instalat. Ca urmare, s-au oprit in jurul acestei porti muncitorii din celelalte schimburi precum si alti cetateni din oras, femei si copii". S-au ivit si minerii "cu initiativa": in fruntea unui grup de circa zece persoane, masuratorul de gaze Mihai Fodor a impiedicat intrarea in subteran a doritorilor de lucru. FORTA MULTIMII. Odata instalat microfonul pentru Verdet, fara a mai putea fi opriti, de la el au vorbit toti doritorii. Prin statie, discursurile s-au auzit din oras. De la nemultumirile legate de pensii, vorbitorii au trecut la revendicari si sesizari mai generale. Spuneau - raporteaza colonelul Simon - "sa nu se mai lucreze sambata si duminica, sa nu se mai aplice penalizari pentru nerealizarea planului, ca aprovizionarea orasului este necorespunzatoare, sa se imbunatateasca asistenta medicala, sa se termine cu abuzurile din partea unor factori de conducere si raspundere a exploatarii, sa se asigure serviciu sotiilor etc". In zadar fostul "ortac" Verdet ii sfatuieste sa mearga la lucru promitandu-le ca toate revendicarile lor vor fi satisfacute, caci "cei adunati au spus in cor ca toti sunt membri de partid si nu incep lucrul pana nu vine presedintele tarii". Si mai rau a fost primit indemnul la liniste facut de ministrului Minelor, Constantin Babalau, care a fost interpelat cu intrebari: "Daca esti ministru, unde ai fost pana acum, ca nu te-am vazut?". Intreaga dupa-amiaza si seara de 2 august minerii s-au perindat pe la microfon ("in mod dezorganizat, neclar, iar unii dintre acestia sub influenta alcoolului", prilej cu care "s-au adus jigniri ministrului Minelor, organelor de partid, conducerii EM Lupeni si altor organe de stat"). Multimea cere insistent sa vina Ceausescu. Iar forta ei creste. Dupa miezul noptii, la poarta nr. 2 apar alte convoaie de mineri din Barbateni, Uricani, Paroseni, Vulcan si Aninoasa. Sunt anuntati ca, incursul zilei de 3 august, presedintele Romaniei va veni la fata locului. LIDERI SI MULTIME. Gloata stransa la nimereala dobandeste consistenta, lideri si program. "Cei de la EM Paroseni, incitati si condusi de minerul Constantin Dobre, au venit imbracati in haine de lucru, cu lampile aprinse si cu o pancarta pe care scria: "Vrem programul de sase ore si pensie la 50 de ani", raporteaza in scris colonelul Simon. Asemanator au venit si cei de la Uricani, in frunte cu seful de brigada Constantin Gradinaru. Dobre "a cerut celor adunati sa-l delege pentru a doua zi, ca in numele lor sa vorbeasca in fata secretarului general al Partidului". Dupa aceea a intocmit o lista de revendicari, dactilografiata (stilizat si cu omisiuni) la sediul partidului din Lupeni. Din nou, Verdet a luat cuvantul si, din punctul de vedere al Securitatii, "a contracarat punct cu punct cuvantarea lui Dobre". INALTA VIZITA DE PARTID SI DE STAT. Despre intalnirea lui Ceausescu cu minerii, seful Securitatii Hunedoara e cum nu se poate mai laconic: "In jurul orelor 13:00 a sosit la Lupeni secretarul general al PCR. In urma masurilor expuse de secretarul general al Partidului, toti cei adunati s-au deplasat in ordine la domiciliu. In timpul cuvantarii, numitul Toderascu Ioan, Roca Ilie si altii - unii dintre ei aflati in stare de ebrietate - au facut diverse interpretari atunci cand li se parea ca nu le convine ceva si alte gesturi de nemultumire". Din declaratiile date Securitatii de "elementele active" reiese ca, fidel principiului cominternist al dreptatii partidului in orice imprejurare, secretarul general i-a mintit pe mineri. Iata ce declara Ioan Onofrei, miner la EM Paroseni, membru de partid, casatorit si tata a patru copii, in autocritica de la 13 august: "La miting am strigat si eu alaturi de ceilalti pentru program de sase ore si pensie la 50 de ani. (...) Pozitia mea fata de cele strigate de unii o consider nejusta, pentru ca tov. secretar general a spus ca am avut program redus, dar nu s-a respectat de organele din Vale si dansul n-a stiut de cele petrecute". "HULIGANII". Astfel descrie colonelul Simon o parte din "manifestarile huliganice" depistate si anchetate de subordonatii sai: "Profitand de faptul ca era noapte si imbulzeala, o parte din cei adunati s-a dedat la manifestari huliganice asupra numitilor Fratila Gheorghe, fost capitan de militie, care a fost taiat cu cutitul, Rapaniu Tudor, seful lampariei, si Moroe Ioan, subinginer, care au fost amenintati. Unii s-au deplasat la locuintele numitilor: Petre Constantin, maistru, erou al muncii socialiste, Velescu Dumitru, gospodarul EM Lupeni, Florin Ioan si altii, unde au spart geamurile si au amenintat sotiile si copiii. Un grup de muncitori de la EM Paroseni au scos cu forta din comitetul de partid al orasului Lupeni activistii de partid de la municipiu si judet, pe care au intentionat sa-i bata". Niste semne de intrebare se cuvin asezate si asupra veridicitatii acestor descrieri, "compozitia" rapoartelor fiind simetrica planului de masuri al Securitatii de la 3 august. La capitolul "masuri luate de organele noastre", printre "faptele de vitejie" declarate a fi fost facute doar la EM Lupeni sunt urmatoarele: "Cu sprijinul retelei informative si a altor oameni de incredere" (nici o mentiune nominala!) s-a trecut la "identificarea si luarea in verificare" a 44 de persoane ("asupra unui numar de 13 persoane au fost intreprinse masuri de neutralizare, iar asupra cinci persoane au fost luate masuri pe linia organelor de militie". La 15 august, colonelul Gheorghe Simon raporta ca in Valea Jiului "se actioneaza in continuare". In ansamblul sau, dosarul grevei din 1977, pus in circuit de CNSAS, este alcatuit in cea mai mare parte din declaratii si informari despre sute de "elemente descompuse". In septembrie, 241 dintre acestea erau "scoase din zona", iar 15 condamnate pentru infractiuni de drept comun. Informarea securitatii "In ziua de 6.08.1977, la iesirea din schimbul I in jurul orei 15:00 autobuzele ce transportau angajatii din schimbul respectiv spre Petrosani au fost oprite in satul Iscroni de cateva persoane, printre care s-a aflat si MANILIUC GHEORGHE (vezi nota informatorului «DUCA» din 10.08.1977). Indeosebi acesta a cerut celor din autobuze ca in coloana (5 autobuze) sa se deplaseze la Petrosani «pentru ca DOBRE este arestat». Autobuzele respective, prin fortarea soferilor, au fost dirijate in fata Comitetului Municipal de partid Petrosani. La data de 7.08.1977 s-au obtinut informatii din care rezulta ca unor muncitori li s-a comunicat ca in dupa-amiaza zilei de 7.08.1977, unde se va sarbatori ziua minerului in comuna Aninoasa, sa se adune pentru a pleca la Vulcan «sa-l vada pe DOBRE». Trecandu-se la verificarea celor care au initiat aceasta actiune, s-a stabilit ca este vorba de Andrisan Gheorghe (vezi declaratia lui Ungureanu Petru) care nu a recunoscut acest lucru in timpul cercetarilor efectuate de Serviciul Municipal Petrosani. Mentionam ca pentru impiedicarea acestei deplasari s-au intreprins masuri preventive, actiunea neavand loc" "Informare privind evenimentele de la E.M. Aninoasa", Securitatea Hunedoara, 15 august 1977 Adeptul lui Goma Printre cei mentionati in informarea colonelului Gheorghe Simon ca fiind obiectivele unor "masuri de neutralizare" se afla si un adept al lui Goma, desi de nicaieri nu reiese ca acesta ar fi participat la intalnirea cu Ceausescu. Prezentam in cele ce urmeaza "portretul" sau facut cu "tusul negru" al Securitatii: "BAN ILIE, nascut la 23.09.1928 in Lupeni, angajat la EM Lupeni ca masinist la sectorul XIII, neincadrat politic, membru al cultului baptist, casatorit, are trei copii majori, cu domiciliul in Lupeni, Str. Infratirii nr. 3, adept al lui PAUL GOMA, erijandu-se in luptator pentru drepturile omului, suspect de evaziune, fost demascat public. La data de 06.08.1977 a incercat, printr-o persoana necunoscuta, sa trimita o scrisoare prin care prezenta tendentios evenimentele de la Lupeni, prietenului sau PAUL GOMA. In procesul avertizarii nu a recunoscut ca scrisoarea trebuia sa ajunga la PAUL GOMA, iar ulterior s-a stabilit ca a fost nesincer si continua sa se mentina pe pozitii ostile si de a pleca definitiv din tara cu renuntare la cetatenia romana". Revendicari In forma dactilografiata adresata lui Ceausescu, "Programul de revendicari ale minerilor din Valea Jiului" are urmatorul continut: "Delegatia reprezentativa a minerilor din Valea Jiului formata din 13 tovarasi cere cu insistenta acordarea urmatoarelor revendicari de fond (si nu de forma) 1. Reducerea programului de lucru la timpul de 6 ore pe zi. 2. Pensionarea minerilor de varsta de 50 de ani (limita maxima). 3. Sa nu se adopte in nici un caz lucrul in acord global. 4. Sa se mentina deciziile de pensionare privind gradul de invaliditate nr. 3 (cu respectarea drepturilor din trecut - adica pana la data de 1.07.1977). 5. Reducerea planului de productie la nivelul centralei carbunelui Petrosani proportional cu forta vie activa productiva. 6. Sistarea abuzurilor de functie (prin control inopinant exercitat de organele de partid si de stat la nivel de minister). 7. Sa nu se ridice costul alimentelor o data cu cresterea salariilor (se poate face acest lucru cu o perioada de intarziere sau intr-o mai mica masura fata de cresterea reala a salariilor). Revenind asupra punctului numarul unu din programul susnumit, cerem cu insistenta reducerea programului de lucru la 6 ore pe zi incepand cu data de 4.08.1977. 8. Dorim ca in nici un caz sa nu se adopte masuri de represiune morala fizica sau de alt gen asupra delegatiei reprezentative, cat si asupra celor care au luat cuvantul inaintea sosirii dumneavoastra, tovarase secretar general, in incinta exploatarii miniere Lupeni. 9. In urma revendicarilor susnumite de tovarasii nostri de munca de la exploatarea miniera Aninoasa, cerem sa fie eliberati toti cei care au fost retinuti de organele de ordine. 10. Cerem cu insistenta ca intreaga demonstratie pasnica a minerilor din Valea Jiului sa fie data publicitatii radio si televiziune. 11. Cerem reducerea reala a personalului tehnico-ingineresc si administrativ in toate exploatarile miniere si introducerea personalului ingineresc in productie ca cel putin sa lucreze efectiv 4 (patru) ore in productie. 12. Asigurarea de locuri de munca pentru femei, (crearea) de noi locuri de munca pentru femei. 13. Asigurarea reala si nepartinitoare a asistentei medicale in toata Valea Jiului. 14. Sistarea penalizarilor la salariile in regie. 15. Calcularea pensiilor de batranete cu coeficient de procentaj cel stabilit de lege pana la data de 1.07.1977. 16. Calcularea retributiei de doi la suta la pensia de batranete cu procentajul stabilit pana la data de 1.07.1977. Sa se respecte exercitarea fortei de munca a individului in orice intreprindere miniera (prin transfer cu articolul 11 a)." Acestea au fost doleantele exprimate in scris pentru a fi prezentate dumneavoastra. Speram din toata inima ca aceste revendicari sa fie satisfacute integral. Lupeni la 3 august 1977"
Despre autor:
