Dupa "legendele" cu gratioasele zburatoare de pe lacurile vieneze servite la protap de conationalii nostri aflati in pribegie prin Europa in primii dupa Revolutie, presa britanica ii acuza acum pe romani ca sunt printre cei mai mari hoti de peste din Marea Britanie.     "Cea mai mare amenintare pentru crap si stiuca nu mai rezida in schimbarile climatice si in epidemii, ci in imigrantii din Europa de Est." Asa incepe articolul de ieri din ziarul britanic Daily Mail, dedicat explicarii cauzelor pentru care braconajul la peste in Marea Britanie a crescut spectaculos in ultimii ani. Fireste, vina o poarta recent sositii in Uniunea Europeana, care, flamanzi din cauza faptului ca "pestele este considerat o delicatesa in tari precum Polonia, Romania si Bulgaria", s-au napustit fara nici un fel de scrupule la adresa fairplay-ului care domina pescuitul sportiv in Regatul Unit (adica prinzi pestele si il arunci inapoi in balta de origine, pentru ca, daca vrei sa ai peste la cina, cumperi de la supermarket) si au cam golit lacurile si crescatoriile de crap si stiuca, in conformitate cu relatarile cotidianului din Marea Britanie.     CATE BORDEIE... Purtatorul de cuvant al Asociatiei Crescatorilor Profesionisti de Peste, Peter Cliff, aprofundeaza asupra dilemelor care se invart in capetele imigrantilor est-europeni cand dau de baltile mustind de peste de pe teritoriul Coroanei britanice: "Plangerile ii vizeaza predominant pe est-europenii care au venit in Anglia, unde, desigur, exista o cultura diferita. Ei sunt foarte satisfacuti sa manance crap in locuri in care noi nici macar n-am visa. Multi dintre cei cu care am discutat arata o mirare sincera ca nu il pot lua acasa sa-l manance". Dupa ce pescarii sportivi, care platesc bani grei sa prinda pestii numai pentru satisfactia ritualului, lasa pestii inapoi in apa, romanii, polonezii sau bulgarii, inca "necizelati" in spiritul locului, scot "victimele" din apa si le prajesc la protap, in exclamatiile de stupoare specific britanica la adresa gestului lor. Producatorii de peste se plang de altfel ca pentru un crap de 11 kilograme, care este furat cu nonsalanta de europenii din Est, se pierd in medie 1.500 de euro, reprezentand costurile de intretinere ale exemplarului respectiv.