Intrebari grele, intrebari suspicioase, intrebari, imi permit sa spun, de sef de cadre retardat. Dl. Virgil Diaconu scoate de aici proba unui poet compromis pentru ca, intreaba el - cine a mai circulat in lume ca Sorescu si cine a mai publicat cat a publicat Sorescu? ("Cum reusea el, dintre toti scriitorii, sa treaca granita cel putin de doua ori pe an, nu se stie")... Culpa grava, impardonabila, complicitate stim noi cu cine, sugereaza dl. Diaconu.
Dupa ce a bagat groaza in noi, dl. Diaconu trece la Nichita Stanescu si, ce urmeaza, este prapad. Nichita Stanescu, ne asigura el, si-a ridicat "postamentul statuii sale de poet liber" pe "doua carti rosii (...) penibile valoric" adica "Un pamant numit Romania" si "Rosu vertical"... Acestea ar fi, in fond, doua adeziuni mascate la comunism... Nichita Stanescu a fost un scriitor de succes si, daca a avut succes - ne asigura Dl. Diaconu - este ceva putred la mijloc. Da numaidecat explicatia estetica: "Cata limba pe spatele puterii politice, tot atata glorie literara"... Acestea fiind zise, cu gratia si fantezia de rigoare, autorul incheie capitolul cu aceste propozitii: "Iata de ce breasla a fost si este scindata si de ce revizuirile literare actele nu sunt bine vazute de o parte a breslei scriitoricesti"...
Opresc si eu citate din articolul "Literatura in tenisi", zicand ca, folosind limbajul marlanesc pe care il foloseste, dl. Virgil Diaconu are putine sanse sa revizuiasca literatura romana. N-a prins, deocamdata, decat vulgaritatile limbajului si le utilizeaza fara talent si fara inteligenta critica. Ma mir ca trei critici literari (ma refer la cei care conduc "Vatra") nu-si dau seama ca asemenea insanitati nu pot revizui, in fapt, nimic. Intretin, doar, mitocania literara si discrediteaza o profesiune altminteri onorabila (critica literara). A spune despre un mare poet (Doinas) ca n-a facut decat "sa mulga la rand toate tatele Vacii Comuniste", despre altul (N. Stanescu) ca s-a vandut Puterii sau a calatorit prin lume in scopuri dubioase (Marin Sorescu), mi se pare o imensa necuviinta.