Regiunea extinsa a Marii Negre se pregateste in prezent sa dea in clocot. Orice declaratie occidentala referitoare la Kosovo il excita pe presedintele de la Chisinau Vladimir Voronin, care fie se apuca sa besteleasca Romania, fie isi mai toceste pingelele de la ciubote pe un drum la Moscova. Rusia face din Abhazia principalul furnizor de materiale de constructii pentru satul olimpic de la Soci si Azerbaidjanul nu participa la initiativele economice de la Marea Neagra pana nu se rezolva problema Nagorno Karabah. Washingtonul doreste o desprindere rapida a Kosovo de Serbia, Moscova a batut in cuie situatia de doi ani: ce se intampla in Kosovo se intampla si-n Transnistria. Ca supliment, Rusia isi suspenda participarea la Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa - in traducere libera: Moscova isi poate suplimenta cu oricat si in orice moment prezenta militara la Nistru. O vara intr-adevar fierbinte pentru diplomatia romaneasca.
Nu cu foarte multa vreme in urma, Victor Roncea se intreba in ZIUA daca angajatii MAE chiar lucreaza in interesul Romaniei. Interogare ce a trezit reactii de indignare printre diplomati: "Ne-a facut sa ne simtim ca o gasca de tradatori...", mi s-a confesat cu voce mica o angajata a MAE. Mai inclinat intru duhul blandetii am incercat sa mai imblanzesc semnul intrebarii: dec, n-o fi chiar asa de rau, sunt multi oameni de calitate in minister, desi de foarte multe ori ma intreb si eu daca MAE lucreaza in interesul Romaniei... Insa unele dintre ultimele evolutii publice ale diplomatiei de la Bucuresti pun serios sub semnul intrebarii ceea ce se intampla in ministerul din Aleea Alexandru.
Am urmarit cu interes povestea ambasadoarei Romaniei din Mexic. Aici exista mai multe probleme: violarea corespondentei private reprezinta fara indoiala o infractiune - ramane ca institutiile specializate sa stabileasca cine este vinovat. Insa nu pot fi de acord cu cei care condamna publicarea e-mail-lurilor ambasadoarei Vulpe. In Marea Britanie povestea s-ar fi desfasurat cam asa: The Sun ar fi publicat corespondenta, iar BBC ar fi anuntat rechemarea de urgenta a ambasadorului. E ingrijorator faptul ca un ambasador al Romaniei isi dedica energiile pastrarii unui apartament de la RAAPPS la care nu are dreptul (dupa cum singur recunoaste!!!) in virtutea unui uluitor "cate sperante mi-am pus in guvernarea liberala!" - sperante sa gabjeasca apartamentul, bineinteles. Imi este greu sa inteleg de ce vrea neaparat ambasadoarea Vulpe sa ia un apartament de stat cand primeste cate 18.000 de dolari dintr-un mail, ca sa zic asa, de la un prieten pentru propriul "comfort". Ar putea sa faca un credit si sa-si cumpere o casa...
Simptomele ingrijoratoare de la nivelul ambasadorilor se regasesc si la varful diplomatiei. Dupa ce si-a demonstrat certele calitati de "yesman", ministrul Cioroianu se pregateste pentru soarta "pliznotului" (animalele impuscate de Ceausescu intr-o gluma cu safari, care strigau "please, no!") care se mira de ce trebuie sa fie el cel sacrificat. Pur si simplu pentru ca se afla in locul nepotrivit! Kalman Mizsei - trimisul UE la Chisinau, care isi permite sa modeleze la Bucuresti politica externa a Romaniei in fata taciturnului ministru Cioroianu - nu este altceva decat un nou William Hill al OSCE-ului: un nene cu proptele trimis sa incurce o situatie si asa mult prea incurcata. Ministrul Cioroianu nu s-a putut abtine sa nu mormaie in fata Comisiei pentru Politica Externa a Senatului ca in Transnistria "exista voci individuale care ar merita sprijinite". N-a spus ca Mizsei ca exista societate civila in Transnistria, dar se pare ca exista ordinul sa aruncam niste bani aiurea, peste Nistru...