Darul lui Achitenie

Catedrala din Drochia este o minune. E cea dintai construita "din nou" in toata Basarabia. In tara asta, vorbind despre ortodoxie, in aceasta etapa, primul cuvant care iti vine in minte este: santier. Se construieste sau se reconstruieste imens. Biserici si suflete se ridica din tarana iarasi, in spiritul credintei.


Ce are deosebit catedrala din Drochia? Raspunsul il primim de la parintele paroh Pavel Vuluta: "Este construita in perioada de democratie. Este o proba a credintei noastre, a dragostei fata de Dumnezeu. Cand a inceput democratia in Basarabia, atunci s-a venit cu ideea ca in orasul asta sa se construiasca o biserica. Necatand ca pe timpuri a fost o biserica de lemn, in care s-a slujit vreo cateva zeci de ania€¦, dar pe urma, in URSS, ea a fost inchisa, si o perioada a fost folosita ca depozit, apoi sala sportiva si incetisor au demolat-o. In 1989, un grup de initiativa, in frunte cu dna Elena Bodiu, a inceput sa cerceteze ce era cu biserica veche si sa faca demersuri catre executivul raional Drochia, pentru constructia uneia noi. Eu am fost numit la o luna dupa ce s-a sfintit locul. Am gasit aici 400 de cuburi de piatra si cativa oameni dornici de a face ceva".


MODEL UCRAINEAN. "Sunt 19 ani de-atunci. Parca nici nu-mi vine a credea€¦ Proiectul este al lui Alexandru Taranu, din Orhei. Am fost cu el la Odesa, ca sa ne inspiram de la unele lacasuri de cult de acolo. Va dati seama: de cateva decenii nu se mai proiectasera biserici in Moldova!", isi continua vorba parintele. De pornit, s-a pornit cu 80.000 de ruble, donate de crestini. Au facut dupa aceea donatii si cateva fabrici basarabene. "Biserica e construita de mesterii de la Vinita, Ucraina, insa am colaborat foarte mult si cu romanii."


PICTURA ROMANEASCA. Cu aspectul ei slav in exterior, catedrala din Drochia are un interior pur romanesc. "Mobilierul si iconostasul sunt facute la Manastirea Plumbuita, in Bucuresti. Cand lucram la mobilier, cautam un pictor pentru fresca. Am fost la Suceava si la Humor, am vorbit cu doi pictori acolo, dar ei cam aveau indoieli. Intre timp, primarul din Drochia s-a intalnit cu Petre Achitenie. El a spus ca a pictat biserici in multe tari ale lumii si ca ar fi dorit sa picteze una si in Basarabia. Asa a inceputa€¦ Biserica are o fresca pur bizantina, cum nu se prea obisnuieste prin partile noastre." Regretatul Petre Achitenie (fost profesor al Facultatii de Arte Plastice din Bucuresti) a realizat fresca impreuna cu cativa studenti. "Trei ani a pictat, lucrand dupa «prohoade» si pana in octombrie" (se stie ca pentru pictura "al fresco" este nevoie si de niste conditii de temperatura speciale). Fiul sau, Ionut Achitenie, a lucrat la catapeteasma.


Despre opera tatalui sau, Ionut Achitenie ne-a marturisit: "Nationalismul si patriotismul binecunoscut al Maestrului, dar si iubirea lui de Basarabia (Romanskaia Zemlea), acest loc minunat si tragic, totodata, au accelerat derularea evenimentelor si au favorizat inceperea lucrarilor. A existat o anumita reticenta fata de stilul personal al Maestrului. Lucrarea s-a derulat pe parcursul a aproape trei ani (1996, 1997, 1998), tinand cont de dimensiunile Catedralei (aproape 3.000 de metri patrati). Autoritatile au sprijinit echipa de pictori."


UN DAR PENTRU BASARABIA. "Au existat o serie de dezbateri intre mine si pictori", marturiseste parintele Vuluta. "La noi, necatand ca suntem tot romani, cand e vorba de pictura, exista o diferenta. Iconografia e putin altfel. El a zis: «Asta-i arta mea, asta-i viziunea mea!»." "Va pare rau?" - il intrebam pe parintele. "Nu. Ma bucur ca am reusit sa terminam aceasta lucrare. Cu toate ca in ce priveste pictura am trecut prin multe incercari si e imposibil ca aceasta lucrare sa nu fie controversata." Pe de alta parte, "controversele" pe care le invoca parintele Vuluta sunt de bun augur pentru catedrala din Drochia: "Omul simplu are admiratie pentru lucrare si, pe de alta parte, nu exista delegatie oficiala, din orice tara, care sa nu ne viziteze". Gandurile parintelui paroh despre "zugravul" Petru Achitenie au totusi si o incarcatura emotionala: "Achitenie era bucuros ca a putut sa-si realizeze gandul, sa lase pe pamantul Basarabiei o biserica pictata de mana lui. Pana de curand nu am stiut ca a murit. Aveam de gand sa ne vedem la sarbatoarea de zece ani de la tarnosirea Bisericii Sfintii Apostoli Petru si Pavel, la 12 iulie (stil vechi - n.r.). Mi-a placut la Petru Achitenie ca el cunostea bine teologia icoanei. Nu copia. Stia spatiile bisericii, ce pictura trebuie acolo, acoloa€¦ Pentru ca pictorii nostri care au aparut acum nu mai stiu asta si se picteaza aiurea. La Achitenie, picturile sunt cele recomandate de veacuri. Sunt sfintii care s-au pictat in ultimii 500 de ani. Dar fata de bisericile vechi, noi ii avem pictati si pe Stefan cel Mare si Sfant, pe Daniil Sihastrul, pe Cuvioasa Parascheva. Mi-a placut si ca a acceptat sa scrie pe icoane unele lucruri: cand s-a inceput, cine a donat etc., ca sa nu ia comunistii dupa aia icoanele drept tablouri".

---

Despre autor: