Basarabean prin locul nasterii, oltean prin parinti si prin propria-i copilarie, ardelean prin strabunici, este unul dintre aceia care cred in intoarcerea acasa a fiului ratacitor, in simetria si reversibilitatea gesturilor istorice. Adrian Paunescu
Basarabean prin locul nasterii, oltean prin parinti si prin propria-i copilarie, ardelean prin strabunici, este unul dintre aceia care cred in intoarcerea acasa a fiului ratacitor, in simetria si reversibilitatea gesturilor istorice. Adrian Paunescu vorbeste despre instrainarea Basarabiei prin rapt si complicitate a mai-marilor Europei, dar si dintr-o vina crescuta pe neputintele tarii-mama.


Jurnalul National: V-ati nascut in Basarabiaa€¦ Cum a fost momentul in care familia a fost nevoita sa se refugieze in tara?Adrian Paunescu: M-am nascut la Copaceni, in judetul Balti. Parintii mei erau amandoi invatatori. In anii in care a fost din nou ocupatie sovietica in Basarabia, deromanizarea s-a produs masiv, iar Antonescu a luat decizia sa trimita acolo tineri invatatori si preoti. Parintii mei au simtit lucrul asta ca pe un mare act de noblete cu care erau datori, ca pe-o obligatie a tarii-mama catre o parte a ei, de a o reechilibra si de a o readuce la matca ei fireasca. Au trecut prin aceasta perioada cu greu, dar, asa cum stiti, dupa ce se termina suferintele, ele innobileaza. Mai greu de suportat e insa suferinta prezenta. Pentru putin timp, tata a lucrat ca invatator acolo. Nu peste multa vreme, a trebuit sa plece pe front. Mama a stat pana in a€™44, adica doi ani si ceva. Dar suficient ca sa ma nasc in Basarabia. Ei veneau dintr-o alta tragedie, din cedarea Ardealului. Am plecat atunci cu mama si cu o sora a ei, cu un tren de soldati romani infranti. Venea frigul din urma, veneau armatele sovieticea€¦ Am scris asta in poezia "Primul drum": "Si, dintr-o data, trenul a ajuns,/ Si-n imbulzeala numai militara,/ Cu vaerul de roti ca un raspuns,/ Sarmana mama s-a trezit in gara./ Dar ma pierduse printre-acei soldati,/ In haosul infrangerii si mortii,/ Si ce e un copil cu ochi mirati/ La scara zdrobitoarelor proportii?". In gara in care mama si sora ei au coborat, eu am ramas in tren. Ma pierdusera. M-au dat soldatii din mana-n mana si am fost "retrocedat". Mai tarziu am zis ca am fost botezat in amprentele soldatilor romani infranti; mi s-a intiparit pe piele un anumit gust al infrangerii si al razboiului. Dar, oricate schimbari geografice ar fi intervenit si oricate ar interveni, eu o sa raman nativ basarabean, desi sunt oltean, prin parinti si prin propria copilarie.



M-am intors la Copaceni pentru prima oara in 1990.In familia dumneavoastra se regasesc toate provinciile romanestia€¦Asa ea€¦ Strabunicii mei au coborat de undeva din nord, din Ardeal, in sudul mai putin primejduit. Bunicii mei erau din Dolj, parintii mei s-au intalnit in Salaj, la Solona-Surduc, mama era originara din Valcea. Dupa despartirea parintilor, am fost crescut de bunici. Bunicul, Marin C. Paunescu, fusese invatator si revizor scolar. Avea un adevarat cult pentru Ardeal. El si bunica mea, Ioana, au avut noua copii, sapte au trait pana la varste mari, cinci dintre ei au fost trimisi de tata-mare sa studieze in Cluj. El mi-a mobilat mintea cu povesti despre Romania, inclusiv chestiunile pe care mai tarziu aveam sa le regasesc scrise de Octavian Goga si pe care eu le predau acum la cursul meu de Texte Fundamentale, la Universitatea Spiru Haret. Mi-aduc aminte noptile in care bunicul imi spunea: "Si Avram Iancu i-a raspuns atunci imparatului: «Un nebun si un mincinos nu se pot intelegea€¦Â» sau «Drumul de la Vidra la Viena e la fel de lung ca si drumul de la Viena la Vidra»", lucruri din acestea care aveau un dar, pe care eu as incerca sa-i rog pe contemporanii mei care se ocupa cu istoria sa-l regaseasca si sa-l restituie tinerei generatii, pentru a o scoate din amorteala. Fiindca altfel va fi o generatie fara relief, nu va avea mitologie. Inclusiv aceste lucruri extraordinare: pe Avram Iancu il privea soarta integrala a neamului, nu numai chestiunea de pe ulita lui, nu numai chestiunea Muntilor Apuseni si a Motilora€¦ Si, sigur, Basarabia. Bunicul imi zicea: "Ma, baiete, sa nu vorbesti cu nimeni ca asta nu e de spus, ne omoara astia". "Astia" nu mai trebuia sa spuna cine sunt, ca ii aveam in cap. Apareau la noi in forma de preceptori si de militieni. Perceptorii ne luau toalele din casa, o tarau pe bunica prin curte, lucruri infernale. "Eu iti spun tie acum ca tu sa tii minte: Basarabia e o parte a tarii noastre, o parte care e mai incolo, mai la rasarit..." E foarte greu sa explici asa ceva unui copil, mai ales daca el este si incatusat de o dogma oficiala. Sa-i explici ce e cu Basarabia... Mie de mic mi-a ramas in minte. Ganditi-va ca eu am scris in anii mei foarte tineri, cand nu se mai vorbea nicaieri despre Basarabia: "Tara noastra zbuciumata,/ Mama mult indurerata,/ Ti-au furat cei rai o fata,/ Inca-o data si-nca-o data. (a€¦)/ Si-au facut sa fie roaba/ Fata ta cea basaraba,/ I-au facut cosciug din lemne/ Si-au avut purtari nedemne, (a€¦)". Ganditi-va ca acestea nu sunt chestiuni ale conjuncturilor actuale, cand gesturile legate de Basarabia pot parea populiste, acestea sunt chestiuni care mie mi-au obsedat copilaria si adolescenta si pentru care am platit.


Se vorbeste despre sprijinirea de la Bucuresti a revistelor de limba romana de acolo care promoveaza o atitudine antiromaneasca.Aici eu ma despart oarecum de unii colegi de-ai mei, din Basarabia, care sunt vehementi in privinta asta. Dar eu, de la Bucuresti, nu am de unde sa stiu ce trebuie sa sprijin si ce nu dintre revistele romanesti de acolo, pentru ca uneori pot sa apara si idiosincrasii personale. Stie si Grivei ca limba romana ar putea acoperi opinii neromanesti, exprimate in limba romana. Se pot imbraca tigri in blana de iepure, niste antiromani se pot imbraca romaneste, iar noi sa-i sprijinim. Se pare ca lucrurile chiar asa stau. Dar de unde sa am eu, de aici, masura?! Stiti de unde ar trebui sa o am? Asta ar trebui sa faca scriitorii, intelectualii de incredere de dincolo de Prut si serviciile noastre de informatii. Sa primim corect informatii care sa slujeasca justei impartiri a putinului pe care il avem. Pentru ca eu cred ca e un mare lucru, la a carui edificare am contribuit personal si pentru care m-am batut deseori, faptul ca din Romania, pe diverse cai, pleaca bani de sprijin pentru miscarea romaneasca. Sigur ca ei nu sunt multi si sigur ca e de discutat catre ce merg, dar nu putem sti totul de aici. Eu iau in calcul si posibilitatea unei judecati subiective, chiar a unora dintre cei bine intentionati, iar serviciile de informatii nu sunt suficient de edificate asupra a ceea ce trebuie cu adevarat sprijinit. Se poate ca unul care vorbeste ruseste, cum e Evtusenko, de exemplu, sa vina si sa fie convergent cu pozitia noastra de demnitate, de pilda cea din a€™68, impotriva ocuparii fostei Cehoslovacii de catre armata sovietica si la fel de bine se poate ca unul care vorbeste foarte bine romaneste sa fie de fapt un militant antiroman.


In Basarabia se scrie in romaneste cu litere chirilicea€¦Astea sunt consecinte. Cauza este prezenta vlaguita a Romaniei in Basarabia, in Bucovina de Nord si in lume. Nu avem vana! Noi suntem prea tranzactionisti, ma refer la guvernele noastre, iar poporul e atat de lovit de mizerie, incat nu-si mai regaseste sentimentele fundamentale, recurge greu la gesturi de demnitate. Astea sunt chestiunile care ne costa cel mai mult.


Sunteti apropiat oamenilor de cultura, artistilor basarabeni. Cum simtiti Basarabia acum, prin prisma lor?InstrainataNu datorita ei, nu datorita lor, ci datorita noua. Scriitorii basarabeni sunt prezenti in Flacara mea, in fiecare numar, si nu cu sentimentul ca e un eveniment, ci ca e firesc. Pentru ca si apartenenta la cultura romana a acestor mari scriitori este un fapt firesc. Noi nu avem o prezenta culturala, spirituala, reala in Basarabia. Moscova e prezenta prin marea literatura rusa, prin marile actiuni de propaganda, diverse si destepte, ale mass-media din Federatia Rusa. Eu nu ii acuz pentru asta, dar acuz indiferenta si mizeria morala care, din pacate, guverneaza relatiile noastre cu Basarabia. Nu-mi plac nici istericalele, nu suport nici chestiunile gen Basescu, care se duce sa rezolve o problema economica si, anume, pretul energiei, si il irita pe presedintele rus cu declaratii populiste care sa-i faca - decorativ - bine electoratului roman, dar care maresc pana€™ la urma pretul gazelor. Sunt chestiuni aberante, nu asa se rezolva problema cu Federatia Rusa. Si noi suntem de vina de instrainarea Basarabiei, pentru ca nu cream unitatea spirituala romaneasca asa cum s-ar cuveni. Ar trebui sa avem carti acolo, ziare, reviste, televiziune. Statul nostru se scumpeste la tarate, ca de obicei. Si trebuie sa avem grija nu numai de paine, ci si de graul viitor.


Ce preziceti Basarabiei?Daca n-as crede ca Basarabia se va intoarce acasa, n-as supravietui.


Parafrazand un banc binecunoscut, este cumva Basarabia "baba care nu vrea sa treaca strada"?Basarabia n-a trecut pe strada cu voia ei spre Uniunea Sovietica. Iar gesturile istorice nedrepte sunt reversibile si simetrice. Eu asta am incercat sa spun la Consiliul Europei in perioada a€™92-a€™96, cand am fost membru plin al delegatiei romane. Asta am cerut acolo, anularea Tratatului Molotov-Ribbentrop si A TUTUROR CONSECINTELOR SALE. Am obtinut semnaturi de la foarte multi, dar din partea delegatiei romane nici una, nici chiar din partea dreptei congestionate.


Concluzie: vrea sau nu Basarabia sa revina la matca?Multi dintre oamenii din Basarabia au trait mai bine in conditiile in care era republica sovietica decat in conditiile libertatii. Marea eroare a schimbarilor din a€™89 si din anii vecini a fost ca s-au desfiintat, fara a se pune ceva in loc, pietele existente ale momentului. Piata Uniunii Sovietice si a CAER era uriasa. Produsele erau mai ieftine acolo, basarabenii primeau la schimb tehnica de la cei din nord si alte lucruri de la gruzini, de la armenia€¦ Nu caracterul politic il regreta basarabenii, ci consecintele economice pe care n-a stiut nimeni sa li le restituie. Noi am avut legaturi formidabile cu lumea a treia, uzinele noastre de tractoare, de exemplu, mergeau pentru ca mergea comertul cu lumea a treia, lume pe care Ceausescu o sprijinea politic, si atunci unele dintre exigentele comerciale scadeau si la ei, si la noi. Asa ca nu actuala conformatie a mentalitatii basarabene este cea mai importanta, ci fondul general, care nu poate fi falsificat. El va ramane intotdeauna apartinator de neamul romanesc. Dar trebuie oferite alternative pozitive. Noi oferim un Bucuresti mai urat din punct de vedere politic decat Chisinaul?! Voronin poate sa li se para naivilor un viteaz din poveste fata de scandalurile din Romania. Bucurestii nu ofera Basarabiei decat un singur lucru: iesirea spre Occident. Iar Voronin sfideaza ordinea firii si da altora (ungurilor, de exemplu) problema vizelor basarabenilor. Tot ca sa ne departam unii de altii. Asa ca batrana nu traverseaza strada impinsa de noi, ea e de fapt o tanara abia iesita - fara varsta - din gheata siberiana si care da semne de independenta. Numai ca noi ar trebui sa fim atat de destepti, incat sa-i demonstram cat ii e de bine alaturi de ai ei. Noi nu facem inteligent si rabdator asta. Nici prin cultura si cu atat mai putin prin politica.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.