Daca se string 200.000 de semnaturi, Ungaria va organiza referendum pentru instituirea oficiala a somnului de dupa-amiaza.

„Sinteti de acord ca Parlamentul Republicii Ungaria sa faca o lege pentru a introduce siesta?" este intrebarea la care vor raspunde cei aproape opt milioane de unguri cu drept de vot, dupa ce Comitetul National de Alegeri a decis, luni, ca merita organizat un referendum pe aceasta tema. Votul ar putea fi programat chiar la inceputul anului viitor, informeaza agentia de stiri Reuters. Pentru ca referendumul sa aiba loc, insa, sustinatorii legii trebuie sa adune 200.000 de semnaturi. Propunerea de referendumuri a capatat traditie in Ungaria, dupa 1989, dar numai doua dintre acestea au fost aprobate, cele care se refereau la intrarea in NATO si aderarea la UE. O alta propunere, care cerea ca berea sa devina gratuita in restaurante, sub presiunea caniculei, a fost respinsa chiar in aceasta vara.

„Intelept ar fi ca perioada de odihna sa nu fie obligatorie, ci decizia sa apartina institutiilor. Sint locuri de munca unde nu poate fi introdusa siesta. Aceasta ar aduce pierderi considerabile in cazul liniilor tehnologice cu flux continuu. In schimb, muncitorii care lucreaza la constructia unei autostrazi pot intrerupe oricind lucrul", declara Torok Zsolt, deputatul socialistilor in Parlamentul de la Budapesta, pentru presa maghiara. „Nu vad cum ar putea obliga cineva patronatele din Ungaria sa acorde pauze mai lungi decit cele de acum angajatilor lor", se indoieste insa Vamos Gyorgy, secretarul general al Uniunii Nationale a Comertului din Ungaria.

Ideea nu e noua, ea a mai fost discutata si in 2003, cind Ministerul Mediului si Academia din Ungaria au demarat o cercetare asupra schimbarilor climaterice din tara vecina, dorind sa elaboreze strategii de protejare a sanatatii cetatenilor maghiari.

Desi siesta instituita oficial vine atit ca denumire, cit si ca traditie din Spania, ea intimpina multe critici in prezent in aceasta tara, potrivit AFP. Oprirea muncii in mijlocul zilei ar aduce un dezavantaj competitiv spaniolilor, iar milioanele de imigranti din tara constituie un alt argument pentru cei care vor sa elimine siesta din cultura ibericilor. Somnul in timpul zilei este comun mai multor tari, chiar daca nu este instituit neaparat in mod oficial.

In Italia, chiar daca nu este prevazuta prin lege, odihna de dupa-masa este subinteleasa. Cind mercurul termometrelor indica mai mult de 40 de grade Celsius, magazinele inchid de la orele prinzului pina dupa-masa la cinci. Dupa care ramin deschise chiar si pina la 10-11 seara. Programul de lucru din zilele caniculare este stabilit de comun acord intre administratia locala si Camera de comert. Productia insa nu se opreste in fabricile din Italia in timpul siestei; se lucreaza si in ministere, dar unde se poate, odihna e permisa. Nici politicienii nu ascund ca mai trag din cind in cind cite un pui de somn in fotoliile birourilor lor parlamentare. Stomatologii dorm si ei, direct in cabinet, iar paturile sau hamacele de la posturile de radio sint si ele ocupate cind apare zaduful. „Intre 12 si 17 abia daca vezi oameni pe strada, posta este inchisa, jaluzelele magazinelor sint trase, pina si portile bisericilor sint inchise, preotii avind si ei program de siesta. In aceasta perioada a zilei nici telefoanele nu sint prea indicate. La miezul noptii insa puteti suna linistiti, nu veti deranja pe nimeni. Pentru ca atunci recupereaza urmasii lui Garibaldi orele pierdute cu siesta. Nici o lege nu vorbeste insa de ea, pur si simplu e singura solutie", spune corespondenta din Italia a radioului public maghiar.

In Canada, de exemplu, companiile Canadian Pacific Railway si Nova Corporation au realizat spatii speciale in care angajatii lor sa poata dormi dupa-amiaza, dupa ce expertii au declarat ca un relas de 20 de minute este cel mai bun impotriva stresului. In Australia, de asemenea, un grup politic a cerut referendum pentru siesta: „Dupa un studiu recent, 90% dintre australieni au avut probleme cu somnul la un moment dat in viata. Vrem sa schimbam asta, implementind si in Australia cultura siestei", argumentau acestia.

Inainte, siesta mediteraneenilor functiona astfel: incepind cu ora 14.00, birourile se inchideau pentru citeva ore, oferind angajatilor o pauza prelungita. Acestia puteau merge acasa sa ia prinzul cu familia si sa aiba parte de un mini-somn. Acum insa aglomerarea din trafic si lungimea drumurilor impiedica o astfel de calatorie.

Perioada de siesta in rindul europenilor dureaza, in general, intre orele 1 si 3 dupa-amiaza. Cele mai somnolente natiuni in mijlocul zilei sint francezii si germanii. Desi jumatate de glob casca la amiaza, conceptul este totusi mai bine incetatenit in rindul tarilor tropicale si subtropicale, unde temperaturile ridicate reduc simtitor productivitatea. In Africa de Sud, siesta insotita de un masaj cu ulei de mustar care sa dea o somnolenta sporita era foarte populara, in special inaintea industrializarii. In Bangladesh si in unele parti din India, termenul care defineste siesta, „bhat-ghum", inseamna „somnul de dupa orez". In China si Taiwan, somnul la ore mici in timpul zilei poarta numele de „xiuxi" sau „wushui", se intinde pe doua-trei ore si este garantat de articolul 43 din Constitutie (Dreptul la odihna). Aproape toate scolile din aceasta parte a lumii acorda 30 de minute de somn dupa prinz, perioada in care toate luminile sint obligatoriu stinse. Mai la est, in Japonia, unele birouri au camere speciale de siesta, unde angajatii pot sa se odihneasca dupa masa sau la sfirsitul programului.

Nu doar un narav pe care toti am dori sa ni-l insusim pledeaza pentru somnul de dupa-amiaza. Studiile medicale elogiaza si ele efectele benefice ale siestei. Bagatul capului in perna cind e soare mai voinic reduce riscul afectiunilor cardiace, concluzioneaza un studiu intreprins in Grecia, relateaza BBC. 30 de minute de siesta, de cel putin trei ori pe saptamina, diminueaza acest risc cu aproape 40%, spun elenii. Cei mai activi dintre participantii la experiment sint chiar mai putin expusi la aceasta posibilitate (64%) decit cei care duc o viata mai sedentara (36%).

Si mintea trage ponoasele atunci cind sarim peste puiul de somn pe care-l respecta cu sfintenie spaniolii. Un studiu realizat anul trecut de Universitatea din Manchester sugereaza ca mintea este scoasa din priza imediat dupa ce am luat masa, relateaza Sciencedaily. Neuronii care ne tin de obicei treji sint pur si simplu trimisi la culcare de catre glucoza din alimente, care ii impiedica pe acestia sa emita semnalele care mentin starea de veghe. „Se stia deja de ceva vreme ca oamenii si animalele devin somnolenti si mai putin activi dupa o masa, insa semnalele cerebrale raspunzatoare de aceasta stare erau putin intelese", explica Denis Burdakov, cercetator in cadrul Universitatii din Manchester. Noile descoperiri realizate de echipa sa vor putea ajuta in tratarea obezitatii, precum si in intelegerea anumitor niveluri de constiinta.

Muncim mult mai mult decit francezii La nivel european, cel mai ridicat numar de ore petrecute la locul de munca (40) este inregistrat in Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia si Romania. La polul opus se afla Franta, unde o saptamina numara doar 35 de ore de activitate, arata un studiu realizat anul trecut de European Industrial Relations Observatory. Tarile nordice, Germania, Marea Britanie sau Beneluxul nu se spetesc nici ele, acestea multumindu-se si cu mai putin de 38 de ore. Media in rindul celor 27 state UE este de 38,7 ore de lucru pe saptamina.

Despre diferentele de orar la locul de munca in Europa, pe www.cotidianul.ro/select