Conjunctura explica aparitia in comentariile de presa a unei teme privitoare chiar la competitia de dinaintea competitiei: sunt sau nu legitime actiunile si repozitionarile premergatoare cursei propriu-zise, inainte ca ea sa se declanseze efectiv? Tendinta multora e de a le acuza: ar fi vorba despre eforturi disperate de cucerire a gratiilor electoratului. Presupuse consecinte: rigoarea guvernarii ar fi sacrificata, opozitia ar sabota puterea din principiu, incercand sa-i blocheze buna functionare s.a.m.d. Alunecand pe aceasta panta, comentatorii risca sa alimenteze involuntar - e de sperat ca involuntar! - o idee foarte periculoasa, cu atat mai mult cu cat ea e deja destul de raspandita: aceea a "politicianismului" care ar afecta gestionarea treburilor comunitatii. Pasul urmator e categorisirea ca atare a tuturor actorilor nostri publici, de unde concluzia ca ar trebui "maturati" in bloc si inlocuiti cu altii cinstiti, altruisti. Formularea mai eleganta e cea a imperativului "reformarii clasei politice".
Cu asemenea alegatii, ne aflam in miezul unui mod de gandire care poarta un nume precis: populism. Situat in modernitate la stanga extrema sau la dreapta extrema, el migreaza in zilele noastre, dupa nazism si dupa comunism, catre zone ideologice varii. Desi e acum preluat de voci care se pretind moderate sau "centriste", deci cu aere de onorabilitate, cu totul diferite de primitivismul extremismelor "clasice", nu lipsesc contaminarile cu vechile inclinatii, solutii si limbaje de trista amintire (fascizante, comunizante). Fenomenul nu e local, nu e strict romanesc; el poate fi identificat in multe locuri, cateodata incununat de succese electorale spectaculoase, precum victoria lui Nicolas Sarkozy in prezidentialele din Franta.
Aplicat intregii structuri a campului public, noul populism se manifesta ca doctrina de tip anti-sistem, anti-"politicianista". Pericolul despre care vorbeam se traduce in erodarea raporturilor normale dintre alegatori si alesi, a ideii insesi de competitie serioasa, bazata pe diversitatea ideologica, pe strategii si programe. Cum sa mai optezi tu, cetatean obisnuit, pentru unii ori pentru altii daca afli ca toti oamenii politici sunt interesati doar de putere si de propriile lor aranjamente, ceea ce ar explica de ce se afla "in campanie electorala" desi mai e pana la declansarea ei oficiala?! Insa functionarea corecta a democratiei exact asta presupune: atentia permanenta, nu doar "in campanie", a guvernantilor la doleantele populatiei, in numele careia se afla la putere. Peste Ocean e regula, explicata ca atare in orice introducere in sistemul american: imediat dupa alegeri, membrii Congresului intra "in campanie" pentru scrutinul urmator. Cu alte cuvinte, actioneaza mereu "cu fata la electorat", mereu in functie de interesele publice din statele pe care le reprezinta.
A nu se intelege ca fac o pledoarie pentru deplina onorabilitate a tuturor politicienilor nostri de azi! Destui ar merita - intr-adevar - "reformati". Insa, de oricate probleme si crize am avea parte, e categoric exagerat, deci populist, sa sustinem ca toata "clasa politica" din Romania actuala e de lepadat in conditiile in care tara face progrese rapide, cu o crestere economica remarcabila. E guvernata - va sa zica - poate ca nu exceptional, poate ca nu extraordinar, dar nici rau, de vreme ce... merge bine!