Lipovenii, ucrainenii si polonezii. Trei comunitati microscopice din judetul Suceava se lupta sa-si pastreze radacinile si traditiile, insa mirajul banilor din Italia si Spania este mai puternic.

In Bucovina padurilor retrocedate arhiepiscopului Pimen de Radauti si Suceava, Project on Ethnic Relation a organizat timp de trei zile o incursiune in Turnul Babel al comunitatilor de lipoveni, ucraineni si polonezi. Vizita i-a surprins pe minoritari, la fel de saraci ca majoritarii, divizati intre mindria nationala a batrinilor si nepasarea tinerilor si asimilati incet-incet de majoritari. Exceptia de la regula - polonezii, care au de partea lor biserica romano-catolica.

Saracia ii impinge de mici pe lipovenicu gindul la strainatate Copiii polonezilor sint invatati de la virstefragede cu munca Prima oprire - satul Lipoveni, comuna Mitocul Dragomirnei, linga Suceava. Intilnire cu Ciubatura Vasile, presedintele Comunitatii Rusilor Lipoveni. Are un nas mare, dilatat pe toata fata, dar nici un fir de barba. In schimb, ochii albastri de slav ii tradeaza originile. Primul lucru pe care il aflu de la invatatorul de clasele I si a IV-a este ca acum sint doar 23 de copii la scoala primara, fata de anii ’70, cind clasele erau aproape duble. O spune calm, iar pe fata lui, ochii albastri tradeaza o resemnare odihnita. Mai spune ca exista inca un cadru didactic care face orele pentru clasele a doua si a treia - fiica lui.

Scoala are proportii simple, respira a var si lemn si este tapetata cu desene insotite de sloganurile ecologiste ale minorilor lipoveni: „Salvati padurea", „Ocrotiti animalele". Schimbam „obiectivul cultural" cu sufrageria unei cunostinte de-a presedintelui, greu deplasabila din cauza piciorului atins de poliomelita. Condorovici Ivan are trei copii, doi baieti si o fata. Sotia ii e plecata in Italia, sa aiba grija de batrini, si se intoarce o data pe an, de Pastele sarbatorit pe rit vechi. Ivan povesteste ca are rude in Siberia, dar nu le-a vazut niciodata.

Dupa o cafea cu fond sonor de muzica ruseasca scoate de la naftalina cartile vechi cu rugaciuni inghesuite in litere chirilice. Trofeul este o biblie de buzunar, „pentru lipovenii care plecau departe la munca, sa o puna in buzunar si sa citeasca pe drum, sa ii ajute Cel de Sus", dupa cum spune Condorovici Ivan. La munca departe inca mai pleaca lipovenii, in Italia, Spania, integrati si ei in valul muncitorilor din constructii. Tariful pe zi - 30-35 de euro, ca timplar, zidar sau dulgher.

Cu rugaciunile stau mai prost, ca tinerii nu mai stiu sa citeasca chirilicele si nici sa se roage nu mai au timp. „Lipovean inseamna sa stii limba rusa", imi explica al doilea fiu al lui Condorovici, Ionut. Are 20 de ani si s-a intors in satul cu 500 de lipoveni cu un sfert din ce spera sa cistige in Italia. Acum invata sa devina electrician, iar cu banii din Italia o sa incropeasca o firma de constructii. De comunitate nu mai are chef, de cind incercarea de socializare prin muzica si limba ruseasca, pusa la cale de tatal lui, a adunat cinci lipoveni din 50 de invitati. Saracia ii desparte si ii inraieste incit nici macar un kilogram de malai nu au sa imprumute atunci cind li se cere. Punctul in comun cu cei din Delta este rachiul, in rest, fiecare exploateaza ce poate: in Bucovina - livezile de mere, la Dunare - pestele. Asimilarea capitalista vine incet-incet.

In comunitatea ucraineana, traditiilenu s-au pierdut de tot Ziua doi. La scoala-muzeu de incondeiat ouale din Paltinu (judetul Suceava) cunosc primii hutuli, adica ucraineni de munte. Hutuleac Tudorita, slaba si blonda, ne intimpina cu mere fara E-uri. Povesteste ca de incondeiatul oualor se ocupa 80% din femeile din sat, care le vind pe la tirguri, cu preturi intre un euro si o suta. „Oamenii au invatat ca englezilor le place albastru, verde si bronz pe oua si inlocuiesc traditionalele nuante de incondeiere - rosu, galben si portocaliu", povesteste Tudorita, de pe o lada din scoala-muzeu. Sauciuc Ilie, consilier local hutulean: „Doar 20% din oamenii din sat s-au declarat ucraineni. Le este teama sa vorbeasca limba pina si la bazar, unde ar putea sa fie un avantaj in negocierea cu moldovenii si rusii veniti sa faca comert", isi varsa frustrarea Sauciuc. El e unul din cei care lupta cu comercialul de pe baricada traditiei de incondeiere: a adus mesteri care sa lucreze cu copiii in atelierul de incondeiere, scrie proiecte pentru pastrarea traditiilor etnice si vrea sa gaseasca o scoala ucraineana cu care sa incheie un parteneriat de schimb de experienta.

Viitorul comunitatii se sprijina pe tinerii intorsi cu bani din strainatate, care ridica mici pensiuni agroturistice. Sauciuc ridica si el una: pentru un pachet de trei zile, demipensiune, de Revelion, cere 300 de lei.

La Solonetu Nou, polonezii nu se amesteca cu ucrainenii, care stau „la maidan". Dintre comunitatile minoritare vizitate, polonezii o duc, de departe, cel mai bine. Gater, drum asfaltat in contul datoriei Romaniei catre Polonia, tabere de copii coordonate de calugarite franciscane. 850 de polonezi si 50 de romani. Biserica catolica cu acoperis rosu pus doar pentru ca a cerut-o parohul. Femeile plecate la munca in Israel, acum Spania si Italia. Flori, flori, flori. Firme noi in sat ale oamenilor care se intorc. Batai la crisma pentru fete. „Asociatia Dom Polski" - locul in care cetatenii polonezi vin sa faca teatru cu copiii din sat. Burse de studiu in Polonia pentru etnici. Un milion de euro pentru scoala din Poiana Micului, bani cistigati prin proiect scris si trimis in Polonia.

Bunastarea este explicata de parohul satului: Biserica Catolica si Polonia, care sprijina puternic micuta comunitate. „Sint convins ca centrul polon este in biserica; acolo unde nu mai e biserica pot fi asimilati. De asemenea, sint convins ca, daca nu ne-ar ajuta familiile poloneze, satul nu ar fi la fel", da cheia comunitatii lesilor parohul de 31 de ani, Marius Bucevschi.

2% minoritari Conform recensamintului din 2002, majoritatea populatiei din judetul Suceava este formata din romani - 96,3%. Alaturi de ei convietuiesc alte minoritati, cum ar fi ucraineni - 1,21%, rusi-lipoveni - 0,38% si polonezi - 0,38%.