Recentul studiu al Comisiei Nationale de Prognoza ar trebui sa scoata autoritatile din actuala stare de euforie. Desigur, nu este un lucru rau sa aflam ca in perioada 2007-2010 rata somajului se va diminua cu 0,3 procente sau ca o sa inregistram o cr
Recentul studiu al Comisiei Nationale de Prognoza ar trebui sa scoata autoritatile din actuala stare de euforie. Desigur, nu este un lucru rau sa aflam ca in perioada 2007-2010 rata somajului se va diminua cu 0,3 procente sau ca o sa inregistram o crestere cu aproape 200 de mii a numarului mediu de salariati. La modul general nu avem ce comenta deoarece stam bine. Dar, doar in general. Cand incercam sa focusam pe ansamblu apar problemele. Aceleasi din 1996 si pana in prezent. Adica Romania continua sa se dezvolte in oazele in care se concentreaza investitiile. Pentru zonele defavorizate, caracterizate de saracie severa, viitorul nu suna prea bine. Va fi poate un pic mai bine, dar pentru marea majoritate "dezvoltarea" va fi insesizabila. Conform Comisiei Nationale de Prognoza, cei mai multi salariati vor fi inregistrati in regiunea Bucuresti - Ilfov iar cei mai putini in sud-est. Scaderea numarului de someri se va inregistra in judetele care "duduie" economic in prezent (Timis - 1,6 %) in timp ce Vasluiul va continua sa fie liderul somajului si peste 3 ani, cu o rata de 11%.Ce scot in evidenta aceste previziuni care au la baza masuratori stiintifice? Un lucru extrem de periculos, si anume o decuplare clara de programele strategice de dezvoltare regionala. In cadru festiv, atunci cand au fost alocate Romaniei fondurile europene, comisarul european Danuta Hubner era informata ca Strategia Programului Operational Regional pentru tara noastra are drept obiectiv sprijinirea si promovarea unei dezvoltari durabile economice si sociale echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei, cu prioritate a regiunilor mai slab dezvoltate. Totul prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri care sustin cresterea economica. Nu vreau sa afirm ca s-au servit "gogosi" comisarului european, dar totusi nu poti sa nu observi ca si in perspectiva urmatorilor trei ani nu se schimba mai nimic in regiunile slab dezvoltate. Pot fi contrazis prin faptul ca efectele nu pot fi vizibile intr-o perioada atat de scurta. Şi da si nu, intrucat aici vorbim despre bani europeni si nu numai, in acest ultim caz infrastructura are nevoie de o crestere a numarului de salariati, iar in regiunile si judetele afectate de recesiuni prognoza indica modificari insesizabile. Daca vorbim despre cresterea competitivitatii economice, despre aparitia intreprinderilor mici si mijlocii inovative, despre cresterea exportului de tehnologie si produse cu valoare adaugata mare, dar nu atunci ar trebui sa vorbim si despre o crestere a numarului de salariati calificati. Din nou zonele defavorizate par uitate de timp, lume si mai ales investitii, fie ele si din fonduri europene. Aparent, ar exista un stoc consistent de forta de munca aflata acum in perioada de instruire. Aparent, caci meseriile in care se pregatesc aceste persoane, mai ales in zonele mentionate afectate de saracie, sunt fara viitor, in special in industria usoara. Formarea profesionala practic nici nu exista, procentul de 1,5 spune aproape totul. Dezvoltare fara personal calificat apare ca un nonsens. Observatorul ocuparii si Barometrul locurilor de munca vacante, doua instrumente gandite pentru o gestionare eficienta a pietei muncii, sunt inca incremenite in proiect.Sunt date care demonstreaza ca, si in conditiile existentei unei finantari europene consistente, dezvoltarea se va face resimtita doar in zonele care s-au dezvoltat pe cale naturala (Bucuresti, Ilfov, Timis, Arad). Restul nu sunt decat planuri si un set de posibile masuri viitoare care, iata, nu influenteaza cu nimic prognozele de dezvoltare. Cred ca este momentul sa se treaca de la discurs la practica in sensul respectarii Programului de Dezvoltare Regionala asa cum a fost elaborat si aprobat. Zonele sarace ale Romaniei nu trebuie prezentate ca prioritati doar la manifestari oficiale, pentru ca riscam un model de dezvoltare diform, si nu cred ca aceasta este filozofia celor care au elaborat programele. Din prognoza oficiala a urmatorilor trei ani nu rezulta altceva decat ca "reducerea decalajelor si dezvoltarea echilibrata a regiunilor este doar o forma de discurs. In rest, va fi bine acolo unde este bine si acum.Iata ca, in timp ce recitesc textul, primesc o stire calda. Guvernul a aprobat, miercuri, Programul National de Reforme, document care include masurile prioritare necesare pentru cresterea competitivitatii economiei romanesti, in vederea recuperarii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Semn ca pana acum s-a vorbit mai mult. Asa ca, poate la prognoza urmatoare sa ne asteptam la ceva mai bun.
Despre autor:
