Pensionarii vor ca Ministerul Muncii sa elimine discriminarile dintre pensii si sustin ca exista 300.000 de privilegiati care beneficiaza de pensii speciale. Fondul de pensii ar spori anual cu un miliard de euro daca "privilegiatii" ar fi adusi in sistemul public, sustine Florin Pasa, directorul Consiliului National al Persoanelor Varstnice, intr-o scrisoare pe care o redam integral.   Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificata pana in prezent de 40 de ordonante de urgenta ale Guvernului si diverse alte circulare emise de ministrii Muncii, stabileste la articolul 2 principiile de organizare si functionare ale acestui sistem. In acest cadru, potrivit principiului unicitatii, statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii bazat pe aceleasi norme de drept. Asadar, insasi legea stabileste in modul cel mai clar posibil ca exista un singur mod de calcul al pensiilor, asa cum este in toate tarile membre ale Uniunii Europene. Daca sistemul public de pensii este unic, trebuie sa se aplice nediscriminatoriu pentru toti pensionarii din Romania, indiferent ca in viata activa au fost permanent sau partial parlamentari, magistrati, diplomati, militari etc. Deja, datorita faptului ca in timpul cat au desfasurat activitate in aceste domenii, aceste categorii socio-profesionale de populatie au beneficiat de venituri salariale cu mult peste salariul mediu pe economie, beneficiaza si la calculul pensiei de un numar mai mare de puncte pentru perioadele respective, care influenteaza extrem de favorabil cuantumul pensiei.   SISTEME PRIVILEGIATE. La nivelul lunii iunie 2007, sistemul public de pensii de asigurari sociale de stat inregistreaza in plata un numar de 4.641.327 de pensionari. Suplimentar, beneficiari ai unor pensii speciale mari sunt circa 300.000 pensionari, care se bucura de prevederi si sisteme de calcul privilegiate, in contradictie totala cu principiile de unicitate si egalitate pe care ar trebui sa se fundamenteze, potrivit legii in vigoare, sistemul public de pensii. Integrarea acestor categorii de pensii in sistemul actual de pensii publice ar putea aduce la fondul de pensii un spor anual de un miliard de euro suportat, in prezent, de la bugetul statului.   FEMEI SI BARBATI. In ceea ce priveste principiul egalitatii, la care face referire Legea nr. 19/2000, adica asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cu privire la drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru pensionari, exista o flagranta discriminare intre barbati si femei referitoare la calculul cuantumului pensiei, prin utilizarea nejustificata a conditiei minime de cotizare (25 ani la femei si 30 de ani la barbati) in algoritmul de calcul. Pentru explicitare consideram cazul a doua persoane - femeie si barbat - cu aceeasi calificare, acelasi salariu si care au lucrat in viata activa la acelasi loc de munca un numar de 35 de ani; prin impartirea totalului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de cei doi asigurati in perioada de cotizare, la 25 de ani si respectiv 30 de ani rezulta pensii cu cuantumuri total diferite. Reglementarea acestei discriminari evidente se poate realiza operativ prin una din urmatoarele doua variante. Prima solutie prevede multiplicarea numarului actual de puncte in cazul pensionarilor in plata, barbati, cu raportul 30/25 = 1,2. Cea de-a doua propune multiplicarea totalului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pentru intreaga perioada de cotizare (mentionat in prezent in decizia de pensionare a fiecarei persoane) cu o noua valoare a punctului de pensie, de exemplu 16,5 lei pentru anul 2007, si care sa se aprobe ulterior anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.   CONTRIBUTII PENTRU STIMULENTE. Discriminari se evidentiaza si la pensionarii cu grupa de munca, inainte si dupa 1 aprilie 2001. In discutiile contradictorii recente purtate pe seama recentei Legi nr. 250/2007 de modificare a Legii nr. 19/2000, votata in unanimitate de parlamentari, rezulta ca ministrii Vosganian si Pacuraru intentioneaza sa pretinda contributii si pentru asa-zisele "stimulente" la salarii in vederea majorarii incasarilor la fondul de asigurari sociale. Asa cum se cunoaste, stimulentele se acorda personalului bugetar in vederea cresterii veniturilor acestuia, care, potrivit grilelor de salarizare, sunt destul de mici comparativ cu sectorul privat. Masura de a lua in calcul din anul 2008 si aceste stimulente, care majoreaza veniturile lunare ale personalului cu 2-2,5 ori fata de salariul de incadrare, vor conduce ulterior la noi discriminari intre pensionari, incalcandu-se astfel principiul egalitatii sustinut de actul normativ. Asa cum se cunoaste, persoanele active de astazi platesc contributii intr-un sistem de asigurare (de pensii) pentru ca, atunci cand le va veni randul sa aiba statut de pensionar, sa beneficieze de pensie din banii lor.   IMPOZITAREA PENSIILOR. Apare ca o mare discriminare impozitarea pensiilor in cuantum de peste 900 de lei. Daca sistemul de pensii se recunoaste ca este un sistem de asigurare, cum este posibil sa se aplice impozit pe pensie? Pensionarul si-a adunat in viata activa "bani albi pentru zile negre", si in mod firesc isi pune intrebarea unde ii sunt banii si de ce trebuie sa plateasca impozit atat timp cat banii au facut si dobanda daca statul i-a investit in mod rational. Se stie ca la nationalizare (1948) statul a confiscat patrimoniul sistemului si a hotarat ca pensiile sa fie platite din contributia celor care realizeaza venituri. In acest nou context, realizatorii de venituri fiind mai multi, fondul de pensii a fost an de an excedentar, parte din el facandu-se anual venit la bugetul de stat. Daca in aceasta perioada statul folosea banii de pensie, tot el astazi trebuie, sau mai bine zis este obligat, sa completeze fondul de pensii la nivelul necesarului, indiferent de masurile restrictive adoptate in ceea ce priveste bugetul consolidat. Astfel spus, statul nu poate spune ca nu are bani de pensii pentru asigurarea unui trai decent pensionarilor. Solidaritate sociala. Referitor la principiul solidaritatii sociale, aplicarea acestuia nu trebuie inteleasa ca trebuie sa se tinda catre un egalitarism intre pensii. Dupa indexarea punctajului de pensie, bineinteles ca pensiile mici vor ramane tot mici fata de celelalte. Pentru acesti pensionari cu pensii mici, pentru a le asigura un trai decent, statul poate veni cu un complement la pensie sub forma unui ajutor banesc, sustinut financiar de la bugetul de stat, ca forma de asistenta sociala materializata, precum si cu gratuitati pentru diverse servicii. Fara indoiala ca sistemul public actual de pensii este necesar sa fie revizuit si restructurat pentru respectarea principiilor pe care se afirma ca este organizat si functioneaza.   Program national Consiliul National al Persoanelor Varstnice in repetate randuri a intervenit in scris la ministrii Muncii, cu propuneri pentru stabilirea si aplicarea unui sistem national de pensii in sprijinul real al tuturor pensionarilor, indiferent de activitatea desfasurata, avand in vedere ca dupa iesirea in pensie nevoia sociala se intemeiaza pe alte considerente fata de cele din viata activa. Majorarea cuantumului punctului de pensie reprezinta o masura politica asteptata de pensionari pentru a beneficia de un trai imbunatatit. Au trecut 17 ani si puterea de cumparare a pensiei medii de baza (365 de lei) reprezinta astazi 72% din cea a anului 1990, situatie ce demonstreaza o data in plus oportunitatea aprobarii de catre Parlamentul Romaniei a unui Program national pentru imbunatatirea nivelului de trai al persoanelor varstnice, potrivit caruia actualul Guvern si guvernele viitoare sa aiba obligatia de a-l aplica cu responsabilitate. Nevoile pensionarilor sunt specifice si trebuie solutionate favorabil intr-un timp cat mai scurt, pentru ca acestia sa se poata bucura cat mai mult in perioada de viata ramasa.