Dezvaluirile din Gardianul privind interceptarile telefonice facute la Directia Nationala Anticoruptie ar trebui sa zgaltaie din temelii sistemul judiciar romanesc. Intr-o tara europeana cu lunga traditie democratica, un astfel de subiect genereaza d
Dezvaluirile din Gardianul privind interceptarile telefonice facute la Directia Nationala Anticoruptie ar trebui sa zgaltaie din temelii sistemul judiciar romanesc. Intr-o tara europeana cu lunga traditie democratica, un astfel de subiect genereaza dezbateri politice, comisii de ancheta si audieri pe banda rulanta. Mi-e teama insa ca greata ce a cuprins Romania, indiferenta cronica, neprofesionalismul politicienilor, lipsa unei reale opozitii politice si nu in ultimul rand vacanta de vara isi vor pune amprenta asupra acestui subiect arzator.


Din stenograma publicata de colegii de la Gardianul am aflat ca DNA apeleaza la platforma tehnica a SRI, dar toate redarile si alte operatiuni sunt facute de procurori. Motivatia procurorilor, una de-a dreptul stupida, era aceea de protejare a confidentialitatii datelor. Dar SRI ce este, o taraba cu informatii? Nu e tot o institutie ce functioneaza secret si opereaza cu secrete de stat? Sau serviciul secret o fi vreun cuib de coruptie in care nu poti avea incredere?


Ca orice instrument de putere statala absoluta, DNA face insa si interceptari proprii. Acest fapt a fost deja recunoscut public. Cine a aprobat achizitionarea unei astfel de aparaturi? In baza carei legi? Cine controleaza institutia pentru incalcarea temporara a unor drepturi si libertati?


Autoritatea nationala pentru realizarea interceptarilor telefonice este SRI. Toate institutiile care instrumenteaza dosare de siguranta nationala trebuie sa faca operatiunile de interceptare telefonica prin tehnica SRI.


In cazul DNA sunt mai multe probleme ce tin de etica si de legalitate. Legea spune ca serviciile de informatii si alte structuri specializate apeleaza la procurorul general al Romaniei pentru a da un verdict in cazul cererilor de interceptare. Daca procurorul general e de acord, dosarul este sustinut la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in fata unui judecator anume desemnat. Si astfel se obtine autorizarea legala pentru interceptari telefonice si de alta natura a uneia sau mai multor persoane pentru o perioada determinata.


In cazul DNA, procurorii isi cer intre ei permisiunea de a intercepta pe cineva? Aceasta e o neregula grava. A doua e urmatoarea. La SRI se apeleaza doar pentru convorbirile telefonice. Pentru interceptari ambientale, in care se inregistreaza cu o servieta sau altceva, ce fel de acoperire legala are DNA? Cine ii da aprobare? Cine controleaza aceste operatiuni sensibile? Consiliul Suprem al Magistraturii, cel care prin lege e desemnat sa controleze DNA, nu s-a inghesuit deloc la acest demers.


In heirupul integrarii europene, crearea PNA, apoi DNA s-a facut cu o gramada de concesii. S-a mers chiar pe sarma, la marginea legii, din nevoia imperativa de a satisface ordinele venite de la Bruxelles. DNA este un stat in stat, un fel de copil genial, dar si putin tembel al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Sunt foarte multe semnale privind abuzurile procurorilor anticoruptie in timpul anchetelor. Sub deviza combaterii acestui flagel nenorocit se incalca drepturi elementare. Ba mai mult. Destule dosare cu nume grele au picat in instanta din viciu de procedura. Adica din incompetenta instrumentarii cazului de catre procurorii de caz. Avem si un precedent grav, al declararii unei proceduri de ancheta drept neconstitutionala. Curtea Constitutionala, cea mereu apropiata de seful statului, i-a dat dreptate si vinovatului de serviciu, Adrian Nastase.


Dintr-o alta statistica mai aflam ca peste 50 la suta din persoanele interceptate de DNA nu au fost gasite vinovate. Aici exista un lung sir de suspiciuni, pentru ca nu putem face abstractie de comenzile politice care vin, in toate regimurile, spre procurori. Daca acest organism s-a creat la presiunea UE cand nu eram membri, cred ca a venit vremea unui bilant. Lupta trebuie continuata, dar cu metode pur europene si respectand draconic legea si drepturile celor anchetati. Asa e in UE si noi suntem in club.  


Exista Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), separat de DNA, in cadrul PICCJ. N-ar fi cazul ca aceasta atomizare a competentelor si a posibilitatii de abuz de putere sa inceteze? Firesc ar fi ca DNA si DIICOT sa fie una si aceeasi structura. E mai periculoasa coruptia decat terorismul? E crima organizata mai putin amenintatoare? Se impune sistarea oricaror diferente si privilegii intre procurorii anticoruptie sau cei antiterorism. Inclusiv Comisia Europeana sa fie atenta la umflarea peste masura a unei institutii. In Romania, traditia institutionala ne arata ca acolo unde e prea multa putere abuzul e garantat.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.