Libertatea cadrelor medicale a avut un pret: Tripoli a cerut „normalizarea relatiilor cu Uniunea Europeana" si reluarea cooperarii economice.

Infirmierele bulgare, intimpinate cu bucurie de rude si prieteni Bucurie mare in Bulgaria. Cele sase cadre medicale acuzate ca au infectat deliberat cu HIV peste 400 de copii libieni au fost extradate ieri catre Sofia. Fostii prizonieri au parasit Tripoli la bordul avionului prezidential francez si s-au indreptat spre Bulgaria. La sosirea pe aeroport, ei au fost intimpinati de rude, prieteni si zeci de cetateni, fericiti sa-i vada in viata. Reuniunea, extrem de emotionanta, a fost surprinsa pe camerele de luat vederi si a facut rapid inconjurul lumii. „Am asteptat atit de mult clipa asta!", a declarat cu lacrimi in ochi Snezhana Dimitrova, una dintre infirmierele eliberate din Libia. Ea si-a imbratisat familia minute in sir. Pe linga rude si prieteni, fostii detinuti au fost intimpinati si de o delegatie guvernamentala, care le-a urat bun venit pe teritoriul bulgar. Presedintele Gheorghi Pirvanov a dat un decret de gratiere pentru cele sase cadre medicale, pe care le considera nevinovate. „Acest caz dramatic, in care cetateni bulgari nevinovati au fost condamnati la moarte, a luat sfirsit. Sint satisfacut de felul in care s-a incheiat tot scandalul", a declarat liderul de la Sofia.

La rindul sau, ministrul bulgar de externe sustine ca „eliberarea infirmierelor este rezultatul unor negocieri lungi si dificile intre Uniunea Europeana, Libia si autoritatile din Sofia".

Cecilia Sarkozy, sotia presedintelui francez Nicolas Sarkozy, s-a aflat la Tripoli pentru a ajuta la tratative. Ea a fost insotita de comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner. Cele doua doamne au insotit cadrele medicale recent eliberate pina la Sofia, pentru a se asigura ca vor ajunge in bune conditii.

Potrivit comisarului Waldner, eliberarea infirmierelor a reprezentat „o decizie umanitara din partea Libiei". Ea avut insa un pret piperat. Autoritatile din Tripoli au acceptat sa faca acest gest in schimbul „normalizarii relatiilor dintre Libia si UE".

Conform BBC, cea mai importanta parte a acestui acord este un memorandum semnat de Benita Ferrero-Waldner, care ofera avantaje economice Libiei. Astfel, UE isi va deschide piata pentru produsele agricole si de pescarie din aceasta tara. De asemenea, Bruxelles-ul va ajuta Tripoli la restaurarea unor monumente istorice si va acorda burse studentilor libieni care vor sa urmeze cursurile unor facultati occidentale. Documentul mai prevede implementarea unor masuri pentru ingrijirea copiilor bolnavi de SIDA din Libia si acordarea de asistenta umanitara familiilor lor.

„Aceasta decizie marcheaza o noua era in relatiile dintre Tripoli si UE", a declarat Benita Ferrero-Waldner dupa eliberarea cadrelor medicale.

Fostii prizonieri sint cinci infirmiere bulgare si un medic palestinian, acuzati ca au infectat deliberat cu HIV 438 de copii libieni. Micutii erau internati in spitalul din Benghazi, o localitate situata in nordul tarii. Desi au negat vehement acuzatiile ce li se aduceau, cele sase cadre medicale au fost condamnate la moarte. Luna trecuta, medicul palestinian a primit cetatenie bulgara pentru a putea beneficia de orice intelegere incheiata intre Sofia si Tripoli. In urma cu citeva zile, pedeapsa le-a fost comutata in inchisoare pe viata, dupa ce s-a ajuns la un acord financiar cu familiile victimelor.

Cronologia unui cosmar: 8 ani in inchisorile libiene

Benita Ferrero si Cecilia Sarkozy vor deveni
cetateni de onoare ai Sofiei Cele cinci infirmiere bulgare si medicul palestinian au fost retinuti de autoritatile libiene pe 16 februarie 1999. Suspectii erau acuzati ca au infectat intentionat cu HIV peste 400 de copii internati in spitalul din Benghazi, din nordul tarii, iar 56 dintre acestia au murit. Un an mai tirziu, in februarie 2000, cei sase au fost trimisi in instanta pentru a fi judecati. Inculpatii si-au sustinut cu vehementa nevinovatia. Ei spun ca micutii au contractat virusul HIV din cauza conditiilor precare de igiena din spital. In plus, acuzatii sustin ca au fost torturati in timpul interogatoriilor, ca sa li se smulga confesiuni de vinovatie. La 17 februarie 2002, Tribunalul Poporului din Tripoli a respins dosarul Parchetului din lipsa de probe. Magistratii au spus atunci ca nu exista suficiente dovezi pentru a sustine acuzatiile de asasinat.

Procesul a fost reluat in vara lui 2003. In timpul infatisarilor, mai multi martori au afirmat ca epidemia de SIDA s-a declansat cu mult timp inainte de sosirea bulgarilor in spitalul din Benghazi, iar micii pacienti s-au infectat din cauza lipsei de igiena de la clinica. In pofida acestor marturii, infirmierele si medicul palestinian au fost condamnati la moarte, in 2004.

In decembrie 2005, avocatii apararii au contestat decizia instantei si au facut recurs la Curtea Suprema de Justitie. Fara sorti de izbinda, insa. Pedeapsa capitala a fost reconfirmata, la sfirsitul anului 2006. In disperare de cauza, apararea a facut un ultim apel, dar demersul juridic a avut acelasi rezultat: pedeapsa cu moarte a fost confirmata definitiv, pe 11 iulie 2007.

Paralel, Uniunea Europeana si Bulgaria au purtat negocieri cu Libia pentru eliberarea infirmierelor. Comisarul pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a facut mai multe vizite la Tripoli pentru a media aceasta situatie. La rindul sau, prima doamna a Frantei, Cecilia Sarkozy, a calatorit de doua ori in Libia ca sa ajute la negocieri. Si fostul premier britanic Tony Blair s-a implicat in acest caz si a purtat discutii cu liderii de la Tripoli pentru a obtine eliberarea asistentelor. Dupa luni intregi de tratative si eforturi diplomatice, s-a ajuns la un acord. Familiile victimelor au renuntat sa mai ceara pedeapsa capitala, in schimbul unor recompense financiare - un milion de dolari pentru fiecare copil infectat. Dupa ce s-au platit acesti bani, pedeapsa cadrelor medicale a fost comutata la inchisoare pe viata. Bulgaria a cerut imediat extradarea lor, iar, dupa citeva zile de negocieri, cei sase condamnati au sosit la Sofia.