Un catun de 40 de gospodarii din Mehedinti risca sa fie noaptea mistuit de flacari, iar ziua inghitit de ape. Noaptea, satenii stau de veghe si sting incendiile la depozitul de carbune ce le ameninta locuintele, iar ziua fac lucrari de consolidare a gospodariilor pentru a nu fi luate de apele lacului format in urma excavarii carbunelui. Garda de Mediu Mehedinti nu stie absolut nimic.


Vechile cariere de carbune din timpul comunismului, in care mai toti locuitorii judetului Mehedinti aveau un loc de munca, au ajuns sa fie catalogate drept cel mai mare dusman al acelorasi mineri care astazi traiesc intr-o saracie lucie. Lipsa unor programe de protectie, conservare sau redare a terenurilor circuitului agricol a dat nastere la razmerite in satul Meris. Zi si noapte, oamenii salasluiesc pe ulite pentru a-si pazi bruma de agoniseala. Ziua se lupta cu consolidarea caselor si stoparea alunecarilor de teren ce ar transforma catunul intr-un morman de moloz, iar noaptea fac pe pompierii si incearca sa stopeze propagarea focului ce arde mocnit de peste 20 de ani.


DEALUL CARE ARDE. Meris se afla pe un deal format in exclusivitate din carbune. In urma cu mai bine de 40 de ani, Intreprinderea Miniera Gorj a deschis o cariera de carbune, Cariera Valea Racilor. Carbunele se excava dintr-o parte si se depozita la departare de cateva sute de metri, de unde era preluat de benzile transportoare. In 1987, stratul de carbune s-a diminuat, cariera fiind pur si simplu parasita. Stratul ramas nu mai prezenta interes pentru autoritati. Satenii sunt pur si simplu ingroziti de dealul care arde. "De 20 de ani ne rugam la Dumnezeu sa se stinga acest foc. Zic Dumnezeu, pentru ca autoritatile nu ne aud. Am depus nenumarate sesizari, ba la Primarie, ba la Garda de Mediu, dar nimeni nu a venit sa vada realitatea. Nici macar primarul nostru din Brosteni pe care noi l-am ales. Satucul acesta este asezat pe un strat de carbune de doi metri. Noaptea iesim sa-l stingem, ca altfel ardem toti ca sobolanii", declara Maria Gogan, liderul localnicilor rasculati.


LACUL CRIMINAL. Depozitul de carbune a ramas al nimanui, fiind astazi acoperit in totalitate de vegetatie, iar locul de excavare a devenit in ani unul dintre cele mai renumite, dar si temute lacuri din Mehedinti. Aici si-au pierdut viata cu timpul cinci tineri si nenumarate vite. "Lacul acesta, ca si depozitul de carbune ce arde, se afla pe locurile parintilor si bunicilor nostri. Aici erau cele mai frumoase culturi de vita-de-vie si livezi de pomi fructiferi. Acum este doar iarba, si asta parjolita de carbunele ce arde. Pe langa faptul ca in lac se ineaca oameni si animale, apele lui sunt poate cel mai mare pericol la adresa celor 40 de gospodarii din sat.


Fundul lacului este carbune, si pe acest strat, pe care se afla si satul, apa se infiltreaza si raspunde in Raul Motru. Si cum satul se afla prins intre Raul Motru si blestematul de lac, apa curge exact pe sub casele noastre. De aceea, aici au avut loc alunecari de teren, iar toate casele sunt degradate in proportie de 80%.


Daca nu se vor lua masuri, tot acest deal va aluneca spre albia raului si tot satul va fi inghitit de ape si carbune. Carbunele provenit din alunecarile de teren a ajuns chiar si in albia raului", spune Florea Crusoveanu, fost miner. Omul zice ca un tanar de 18 ani s-a inecat in apele acestui lac in anul 1989 si a fost scos dupa sapte zile de speologii lui Jacques Yves Cousteau care efectuau sapaturi in Pestera Izverna.


AUTORITATILE TAC. Garda de Mediu Mehedinti nu stie nimic de situatia localnicilor. "Domnul director Octavian Tutu este in concediu, iar eu nu am auzit despre asa ceva. N-am fost pe acolo si nu cunosc situatia", ne-a declarat telefonic Cristina Vintila, omul care-i tine locul directorului.