Conceptul de scenografie al unei cafenele poate aduce intre 2.500 si citeva zeci de mii de euro.

Gatsby din Piatra Neamt, una dintre cafeneleledecorate de Stefan Bianco Ultimii ani au consemnat o explozie in materie de cafenele in Capitala. In cazul majoritatii, cel care le da stil, prin conceptul de amenajare, este arhitectul specializat pe scenografie si amenajare de interior. Arhitectul Stefan Bianco, in al carui portofoliu sint incluse restaurantele The Harbour si Arcade, precum si renovarea restaurantului Uptown, caracterizeaza piata locurilor de alimentatie publica din Romania printr-o accentuata tendinta catre a soca, fenomen ce isi are originea in situatia sectorului de acum citiva ani: „In anii ’90 si imediat dupa 2000 exista o patura foarte mica de clienti care migrau mereu catre barul cel mai la moda, astfel incit localul vechi ajungea si sa dea faliment. Intre timp, desi a crescut puterea de cumparare si s-a creat, in Bucuresti si in citeva alte orase mari din tara, o clasa medie autentica, ce iese in oras aproape in fiecare seara, tendinta de a soca a ramas".

Preturile practicate de arhitectii profesionisti de pe piata amenajarilor interioare si a scenografiei de cafenele variaza intre 50 de euro/mp - concept, aprobari, autorizatii -, in cazul cafenelelor mici, si 20 de euro/mp, in cazul cafenelelor mari - de 4.000 mp. Astfel, contractele incep de la 2.500 si pot ajunge la 80.000 de euro.

Cum o cafenea este doar „o piesa" dintr-un ansamblu, proprietarul trebuie sa fie foarte atent la tendintele zonei atunci cind alege conceptul. „In interiorul unei cafenele trebuie sa se simta pulsul orasului; arhitectul, prin conceptul si valoarea schitei propuse, poate sa dubleze sau chiar s-o tripleze ca valoare prin amenajarea pe care o face", explica Bianco. Nominalizat la Bienala de Arhitectura 2006 pentru scenografie si amenajare de interior, Bianco diferentiaza trei stiluri de amenajare prezente in cafenelele bucurestene: stradal, tip „oras vechi", in care designul este apropiat de tipul cladirii, modern, in contrast cu strada, minimalist, si amestecul de modern cu clasic, asa-numitul „glamour".

Cistigatorii Bienalei de Arhitectura 2006, pe www.cotidianul.ro/select