O fortareata veche de peste 3.500 de ani a fost scoasa la lumina in estul Egiptului.

Ruinele egiptene au fost descoperite dupa mai binede zece ani de cercetari Sapaturile realizate in apropierea peninsulei Sinai au relevat, la sfirsitul saptaminii trecute, cea mai reprezentativa fortareata din perioada faraonilor egipteni, precum si alte doua forturi, integrate intr-un ansamblu de aparare intins pina in Fisia Gaza. Ansamblul de aparare, vechi de aproximativ 3.500 de ani, a fost construit in timpul regelui Thutmos al III-lea, a precizat Mohamed Adel Maqsoud, presedintele Consiliului Superior pentru Antichitati, citat de agentia de stiri egipteana MENA. „Cele trei forturi fac parte dintr-o serie de 11 castele care formeaza calea militara a lui Horus care mergea de la Canalul Suez pina la orasul Rafah, de la granita dintre Egipt si teritoriile palestiniene", confirma si Zahi Hawass, secretar general in Consiliul Superior al Antichitatilor Egiptene (CSAE), relateaza France Presse. Echipele de cercetatori au excavat in zona timp de mai bine de zece ani pina sa scoata la iveala fortul Tharo, anunta CSAE. Cumulata cu alte doua fortarete, reperate de cercetatori francezi si americani la mai putin de 15 kilometri distanta de Tharo, descoperirea egiptenilor confirma existenta liniei de aparare Horus, adesea pomenita in textele antice.

Recentul reper arheologic indica urmele unei arhitecturi solide. Giganticul fort militar era lung de 500 de metri, lat de 250 de metri, fiind construit din caramizi late de 13 metri. 24 de turnuri gigantice reintregesc imaginea vechii constructii egiptene. Fortul Tharo scos la iveala de egipteni adapostea in antichitate comandamentul militar al apararii vestice a Egiptului.

Fortareata era inconjurata de un sant cu apa, care putea fi traversat numai cu un pod mobil din lemn. In jurul fortului au fost scoase la lumina temple, depozite si cladiri administrative. Intregul complex, care era legat de restul lumii printr-un pod ce traversa un fost brat al Nilului plin la acea vreme cu crocodili, era destinat apararii orasului Pi-Ramsès, resedinta a faraonului Ramses al II-lea. Pi-Ramsès a fost capitala Egiptului in timpul dinastiilor a XIX-a si a XX-a.

Mai multe informatii despre ultimele descoperiri arheologice pe www.cotidianul.ro/select