Curtea de Apel Bucuresti a apreciat ca suma de 17.757.210 euro ar acoperi contravaloarea profitului pe care Constanda l-ar fi putut obtine daca Primaria Capitalei i-ar fi permis afaceristului sa construiasca in Parcul „Bordei“. Mai exact, suma acordata de instanta reprezinta jumatate din valoarea minima de inchiriere in zona, desi omul de afaceri solicitase de la Consiliul General al Capitalei despagubiri de peste doua ori mai mari.
In procesul intentat Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Constanda a cerut justitiei sa oblige CGMB la plata a 3 milioane de euro cu titlu de paguba suferita reprezentand contravaloarea dobanzilor creditului bancar contractat pentru investitia din parcul Bordei, prec um si la 35.514.420 de euro cu titlu de profit nerealizat reprezentand banii pe care i-ar fi obtinut daca ar fi construit pe terenul in cauza un cartier de vile asemanator Satului Francez. Comparatia cu investitia imobiliara cunoscuta sub numele de „Satul francez“ nu este intamplatoare, pentru ca in anul 2003, omul de afaceri Costica Constanda a intrat in posesia unui teren de 3,3 hectare in Parcul Bordei, pe malul lacului Floreasca, in urma unui schimb cu 1,8 hectare de teren in Satul Francez. Constanda intentiona sa construiasca un ansamblu imobiliar „parter plus patru etaje“. Proiectul a fost blocat, insa, printr-o dispozitie a primarului general, Adriean Videanu, act care interzice constructia de locuinte in incinta parcurilor.
Primaria a incalcat 'grav>> dreptul la proprietate
Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca cererea de daune materiale este intemeiata numai in ceea ce priveste suma de 17.757.210 de euro reprezentand jumatate din valoarea minima de inchiriere calculata de experti.
„Chiar paratul Consiliul General al Municipiului Bucuresti recunoaste prin obiectiunile la raportul de expertiza efectuat in cauza la o valoare de 10-15 euro/mp privind exploatarea imobilelor din zona. In cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii materiale intrucat exista fapta culpabila a paratei de a nu supune spre aprobare cererea formulata de reclamant si ulterior refuzul de a aproba o astfel de cerere“, se arata in motivarea sentintei in cazul Parcului Bordei finalizata luni de magistratii Curtii de Apel Bucuresti.
Despre autor:
Sursa: Gardianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro