Alegerile din Turcia au semanat cu un referendum care i-a permis premierului Tayyp Recep Erdogan sa obtina o majoritate absoluta: 46,5% din voturi si 342 de deputati din 550. Premierul asigura comunitatea internationala ca nu va devia de la valorile
Alegerile din Turcia au semanat cu un referendum care i-a permis premierului Tayyp Recep Erdogan sa obtina o majoritate absoluta: 46,5% din voturi si 342 de deputati din 550. Premierul asigura comunitatea internationala ca nu va devia de la valorile republicane. In raportul cu Turcia, europenii se impart in ostili (Franta), increzatori (Suedia) si convinsi (Marea Britanie).

Cu cifrele pe care le-a obtinut, el si partidul sau cu radacini islamice, Erdogan este in masura sa formeze un guvern monocolor, fara de care - amenintase - s-ar fi retras din politica. Dar nu va putea sa aleaga, asa cum spera, doar cu deputatii sai, noul presedinte al Republicii si nici sa modifice dupa bunul sau plac legea fundamentala laica si attaturchista. De aceasta data, lucrurile stau altfel fata de 2002, cand in Parlament au intrat doar doua partide (AKP si CHP) si cand Erdogan avea la dispozitia sa doua treimi din deputati. Acum, pragul de 10% a fost depasit de trei partide - pe langa Partidul pentru Justitie si Dezvoltare si Partidul republican, va fi si Partidul nationalist (Mhp) care a obtinut 15%.

Stabilitatea are o singura culoare
Erdogan a obtinut acest rezultat eliminand de pe liste candidatii care aveau legaturi evidente cu confreriile islamice si umpland aceleasi liste cu diferiti exponenti laici, unii provenind chiar din stanga laica. Aceasta manevra s-a soldat cu cvasi-eliminarea din grupul parlamentar Akp a unor personaje ca Bulent Arinc, presedintele de pana acum al Parlamentului, Cemil Cicek, fost purtator de cuvant al Guvernului care s-au lansat in batalii ideologice cu caracter islamist.

Rezultatul electoral indica, potrivit comentatorilor politici, mai degraba o orientare catre stabilitatea garantata de un guvern monocolor decat un referendum asupra laicitatii si a unui islam moderat. De altfel, turcii au amintiri urate in materie de guverne de coalitie.

In privinta problemelor strategice, ca cea a alegerii sefului statului sau a modificarilor Constitutiei, Erdogan va fi nevoit sa negocieze cu alte partide si cu diferiti alesi laici din grupul sau parlamentar. Aceasta formula pare sa excluda noi crize, precum cea din 27 aprilie, cand militarii turci au publicat pe internet un comunicat foarte dur prin care sustineau ca seful statului turc „trebuie sa fie un laic in fapte si nu doar in cuvinte“.

Aceste limite ale victoriei lui Erdogan linistesc pietele si cercurile financiare (si ele favorabile unui guvern monocolor, indiferent de lider).


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.