La 16 aprilie 2007, Senatul, si, la 29 mai 2007, Camera Deputatilor au adoptat aproape in unanimitate un Proiect de Lege vizand un singur om. Initiat de patru senatori, Mihail Popescu (PSD), Gheorghe Funar (PRM), Dan Voiculescu (PC) si Varujan Vosgan
La 16 aprilie 2007, Senatul, si, la 29 mai 2007, Camera Deputatilor au adoptat aproape in unanimitate un Proiect de Lege vizand un singur om. Initiat de patru senatori, Mihail Popescu (PSD), Gheorghe Funar (PRM), Dan Voiculescu (PC) si Varujan Vosganian (PNL), Proiectul de lege a trecut prin toate comisiile indreptatite sa-l verifice: Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, Comisia juridica, de disciplina si imunitati.
Initierea, dezbaterea si votarea in Comisii, dezbaterea si votarea in plen au presupus, asadar, antrenarea intregului Parlament al Romaniei pentru a rezolva problema unui singur om.
Ce i-a apucat pe domnii parlamentari? Au innebunit cumva? Nu, n-au innebunit. Dimpotriva, au fost mai lucizi, mai responsabili ca niciodata. Pentru ca acel singur om nu e un om oarecare. E un simbol.
General (r) Marin Lungu ocupa in istoria Romaniei moderne locul de cel mai tanar erou al Armatei Romane, cel mai tanar veteran de razboi, decorat cu patru medalii de razboi si supravietuitor al unui lagar nazist. Inrolat la varsta de 7 ani, copil de trupa la Regimentul 40 Infanterie din Medgidia, Marin Lungu
si-a urmat Regimentul pe frontul din Vest in calitate de cercetas.
Cu ocazia inspectiei pe frontul din Cehoslovacia, general Constantin Vasiliu Rascanu, ministru de Razboi al Romaniei lui 1945, raportandu-i-se de catre comandantul Armatei a IV-a, general de corp de Armata Constantin Dascalescu, faptele de eroism ale copilului de doar 9 ani, a fost atat de impresionat incat l-a inaintat la gradul de caporal si l-a decorat cu Virtutea Militara de Razboi, Clasa I-a (aur), echivalentul Ordinului Mihai Viteazul pentru comandantii in functie.
Tot pe front, copilul Marin Lungu a mai primit alte trei decoratii: "Crucea Serviciului Credincios", clasa a II-a (argint), "Medalia Serviciului Credincios", clasa a II-a (argint), "Barbatie si credinta", clasa a II-a (argint).
De precizat ca acest copil de doar 9 ani facuse faptele de eroism nu la Bucataria Regimentului, ci in misiuni de cercetare extrem de periculoase in adancimea frontului inamic. Intr-una din aceste misiuni, Marin Lungi a fost capturat de nemti (trebuia sa descopere un depozit inamic de munitie si armament) si inchis intr-un lagar nazist. A revenit in tara abia in iulie 1945, la trei luni de la sfarsitul razboiului, cu ultimul lot de militari intorsi in tara dupa 9 mai 1945.
Caz unic in Europa prin varsta sa de pe front (9 ani), Marin Lungu a fost subiect de doua romane (unul scris chiar de reputatul romancier D.R. Popescu, "Prea mic pentru un razboi asa de mare"), de filme, de reportaje tv (nu numai din Romania, dar si din Franta si Slovacia). Cazul sau e expus in muzeele din tara si strainatate (fotografia sa, infatisandu-l cu pieptul plin de decoratii, realizata de celebrul operator Ovidiu Gologan, se afla la Muzeul National de Istorie a Romaniei).
Din 1956 si pana in 1989, Cartea de citire (clasele IV-V) il ofereau ca exemplu prin povestirea Caporal la 9 ani.
Dupa asa-zisa Revolutie, textul a fost scos, autorii de manuale considerand, probabil, ca mult mai buna ar fi fost povestirea "Drogat la 9 ani".
Generalul (r) Marin Lungu a locuit pana in 1981 intr-un apartament de trei camere (cu sotia si cei doi copii in zona unde avea sa se ridice Centrul Civic). Cum apartamentul a fost demolat, dupa ce-a stat provizoriu sapte luni cu familia intr-o scoala, a primit (tot cu chirie) un apartament (tot de trei camere) pe Strada Izvor.
In 2005 Mafia retrocedarilor, cea mai cumplita Mafie postdecembrista, dupa sapte ani de procese, l-a aruncat in strada pe cel ramas in Cartea de Istorie a Romaniei.
Generalul Marin Lungu, care-si cumparase casa de la stat, fara sa stie ca Mafia retrocedarilor pusese ochii pe ea, a facut zeci de memorii la toti stabii Romaniei, inclusiv la Stabul Stabilor, presedintele Traian Basescu. Nici unul n-a catadicsit sa-i raspunda. Cel care a binevoit sa-i dea un raspuns n-a fost un politician roman, ci unul strain, Jose Manuel Barrosso, presedintele Comisiei Europene.
Batand si la portile Parlamentului,
s-au gasit patru senatori care au considerat - si pe drept cuvant - ca e o datorie nu numai a lor, dar si a Parlamentului, a intregii societati, sa dea o mana de ajutor unui simbol al trecutului nostru glorios.
Astfel s-a ajuns la Legea pentru un singur om, intitulata: "Lege pentru atribuirea unei locuinte celui mai tanar veteran de razboi, erou al Armatei Romane, decorat cu patru medalii de razboi si supravietuitor al unui lagar nazist". Potrivit acestei Legi, eroul nostru urma sa primeasca, de la Regia Autonoma - Administratia Patrimoniului de stat, o locuinta cu trei camere. Nu un bloc, nu o vila, ci o amarata de locuinta.
Nu un Combinat falimentar dinadins, nu un teren pe care sa-l vanda apoi, tot statului, cu cateva milioane de euro, nu un contact la o asa-zisa consultanta, de sute de milioane de euro, ci o locuinta, casa sau apartament.
Generalul Marin Lungu credea cosmarul sau ispravit.
Ditamai Parlamentul Romaniei votase o Lege prin care el primea trei camere.
Fostul copil erou, decorat de patru ori pentru vitejia de pe front, subiect de filme, romane, reportaje tv, unic in Europa in felul sau, nu stia ca Traian Basescu nu e Presedinte, ci Presedinte-jucator.
Legea a ajuns spre promulgare la Cotroceni. Iar Presedintele-jucator, in loc sa-l cheme pe fostul copil-erou si sa-i semneze Legea in fata acestuia, cum ar fi procedat un Presedinte pur si simplu, a refuzat s-o promulge, trimitand-o la Curtea Constitutionala insotita de o adresa prin care o acuza de a fi neconstitutionala. Fara comentarii!



Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.