Organizatia internationala nonguvernamentala World Wide Fund for Nature, pe scurt WWF, a fost fondata in 1961 in Elvetia.


Povestea WWF a inceput cu excursia unui renumit biolog britanic, Sir Julian Huxley, in Africa de Est, unde a oferit consultanta UNESCO pentru conservarea naturii din zona. Dupa ce Sir Huxley, care a fost si primul director general al UNESCO, s-a intors de pe continentul negru, a scris o serie de articole pentru publicatia The Observer. Omul de stiinta atragea astfel atentia asupra gradului de distrugere a habitatului si a ritmului de vanare a animalelor salbatice, fenomene ce riscau sa duca la distrugerea florei si a faunei din Africa de Est pana in anii a€™80. Articolele bine documentate si argumentate sarguincios l-au determinat pe omul de afaceri Victor Stolan sa propuna o actiune comuna de strangere de fonduri pentru rezolvarea situatiei.

Sir Huxley a acceptat ideea cu entuziasm si, impreuna cu Max Nicholson, directorul general al Societatii Britanice pentru Conservarea Naturii, cu Peter Scott, fondatorul Asociatiei pentru Pasari Salbatice, si cu Guy Mountfort, directorul unei mari agentii internationale de publicitate si ornitolog amator, s-au dedicat infiintarii unei organizatii ecologiste.


5 MILIOANE DE SUSTINATORI. La 11 septembrie 1961, se "nastea" WWF, inregistrata ca organizatie non-profit. De-atunci si pana in prezent, WWF a devenit una dintre cele mai mari si mai respectate organizatii internationale independente care lucreaza in scopul conservarii naturii. Si-a atras, de-a lungul vremii, aproximativ cinci milioane de sustinatori in toata lumea. Are o retea de reprezentante in peste o suta de tari si este "aproape unica prin faptul ca isi face simtita prezenta de la nivel local pana la nivel global: este capabila sa comunice cu triburile de pigmei Baka din padurile tropicale ale Africii Centrale si, in acelasi timp, poarta discutii de la egal la egal cu institutii ca Banca Mondiala si Comisia Europeana", dupa cum precizeaza reprezentantii organizatiei.

In ultimii 12 ani WWF a investit peste un miliard de dolari in aproximativ 11.000 de proiecte derulate in 130 de tari. Toate aceste proiecte au rol important in campania de oprire a degradarii accelerate a mediului pe glob si de sprijinire a locuitorilor planetei pentru a trai in armonie cu natura.


PROFESIONALISM. Ecologistii sunt preocupati de alarmantele modificari ale climei din ultima perioada, implicit de nivelul tot mai ridicat al poluarii aerului, care ameninta supravietuirea naturii si viata oamenilor pe glob. Un alt tip de proiecte gestionate consta in protectia padurilor. Cu peste 150 de operatori forestieri in intreaga lume si cel putin 300 de proiecte in teren, care se deruleaza pe baza de studii stiintifice si cu activitati directionate pentru influentarea strategiei, WWF aloca anual peste 40 de milioane de dolari pentru proiecte de solutionare a problemelor si a amenintarilor la care sunt expuse padurile pe Terra.


Si apa ii preocupa pe activistii WWF, in mod particular, pescuitul excesiv, gospodarirea necorespunzatoare si pierderea habitatelor, factori care au dus la o scadere masiva a fondului de peste, aflat acum la cel mai scazut nivel cunoscut in istorie. Organizatia actioneaza in directia asigurarii unei exploatari durabile a fondului de peste si a infiintarii unei retele de arii protejate marine bine gospodarite, care sa cuprinda cel putin 10% din oceanul planetar.


WWF si-a propus totodata sa lupte cu substantele toxice eliminate in atmosfera voit sau involuntar. Ecologistii si-au dat seama, inainte ca publicul sa constientizeze acest lucru, de faptul ca poluarea produsa de substante chimice toxice ameninta viata pe planeta.


Programe ecologiste in RomaniaWWF a inclus Dunarea si Muntii Carpati printre cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume, datorita biodiversitatii lor remarcabile. Programul intitulat Dunare-Carpati a fost infiintat in 1998 pentru a derula proiecte de conservare, refacere si administrare durabila a zonelor naturale din cele doua regiuni. De la zonele salbatice de pe bratele mijlocii si inferioare ale fluviului, pana la peisajele spectaculoase pe care le ofera Delta, de-a lungul Dunarii se intind cele mai numeroase zone umede din Europa si din lume. Carpatii romanesti adapostesc cea mai mare populatie de carnivore de talie mare din Europa - ursi, lupi, rasi - si zone intinse de paduri naturale intacte.
In 2001, WWF a organizat prima intalnire privind mediul si dezvoltarea durabila in regiunea Dunare-Carpati. Declaratia adoptata la evenimentul desfasurat in Bucuresti, unde au participat reprezentanti ai noua state din regiune, exprima angajamentul acestora cu privire la conservarea naturii in zona. Proiectele de viitor se vor axa pe conservarea zonelor cu habitate naturale si specii salbatice, zone suficient de vaste incat sa reziste proceselor de deteriorare care le afecteaza intens pe termen scurt si lung.


LogoLogo-ul organizatiei a fost inspirat de Chi-Chi, un urs panda adus la Gradina Zoologica din Londra in 1961, anul in care WWF a fost creat. In acelasi an, au fost realizate primele schite desenate pe hartie ale lui Chi-Chi. Lucrarile artistului Gerald Watterson l-au inspirat pe Sir Peter Scott, unul dintre fondatorii WWF, sa aleaga logo-ul ca simbol al luptei pentru conservarea naturii. "Ne gandeam la un animal frumos, aflat in pericol, si care sa fie simpatizat de cat mai multi oameni pe glob datorita calitatilor sale. In acelasi timp, voiam un animal care sa produca o impresie puternica si in fotografii alb-negru pentru reducerea costurilor de tiparire", spunea, in 1961, Sir Scott.