Fostul sef al Armatei sustine ca lobbyistii sint „25-30 de subofiteri si soferi" care vor sa-si cumpere locuintele de serviciu.

Senatorul Mihail Popescu este
sensibil la doleantele fostilor
sai subordonati Modificarea legii care permite institutiilor din domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale sa vinda locuintele de serviciu catre personalul angajat naste controverse intre initiatori si seful statului, care a respins-o. Presedintele Traian Basescu a trimis legea spre reexaminare, motivind ca „instituie un sistem privilegiat in care locuintele de serviciu sint instrainate de institutiile din domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale catre persoanele care le au in folosinta. Or, natura locuintei de serviciu este de a servi celui pentru a carui functie a fost afectata". Senatorul PSD Mihail Popescu (foto), fost sef al Armatei in perioada guvernului Adrian Nastase si unul dintre initiatorii modificarii legii, a explicat pentru Cotidianul cum i-a venit ideea: „A venit la mine un grup de 25-30 de subofiteri, soferi care s-au plins ca legea actuala nu le permite sa isi cumpere locuintele in care au stat de ani buni, pentru ca s-au transferat la SRI, STS sau SPP. Modificarea nu e pentru baietii destepti din armata, ci pentru cei care nu isi permit o locuinta noua o data cu schimbarea serviciului". El a adaugat ca subofiterii au solicitat macar sa isi pastreze posibilitatea de a-si mentine contractul de chirie asupra locuintei si dupa transfer.

Cit despre temerea presedintelui ca „instrainarea locuintelor de serviciu face ca institutia in cauza sa cumpere o noua locuinta pentru urmatorul numit in respectiva functie, circuitul continuindu-se la nesfirsit", fostul sef al Statului Major General a afirmat ca scenariul nu este posibil. „Ministerul Apararii nu va mai construi locuinte de serviciu, pentru ca nu exista bani alocati si in nici o alta tara NATO nu se mai face asa ceva." Popescu a subliniat ca in celelalte state doar comandantul brigazii primeste „locuinta functiei" pe care o preda mai departe la retragerea din functie.

Aceasta nu este prima modificare a legii de vinzare a locuintelor de serviciu din domeniul apararii, intrata in vigoare in 2004. Cotidianul a publicat o serie de anchete la inceputul anului, in care a dezvaluit cum o serie de generali si capi ai armatei, in frunte cu fostul consilier prezidential Sergiu Medar, si-au cumparat locuintele de serviciu la preturi de citeva ori mai mici decit cele ale pietei.

Afacerea „Case pentru generali" Modificarea legii are loc in timp ce la Ministerul Apararii este in desfasurare o verificare interna a modului in care s-au vindut locuintele de serviciu. Este vorba de peste 2.000 de locuinte, dintr-un total de 3.000 aflate in administrarea Armatei. Primul act normativ care le-a dat dreptul militarilor sa-si cumpere locuintele este o hotarire de guvern din 1998. Continutul HG-ului nu se cunoaste insa, deoarece actul a fost secretizat pe baza unui articol din Constitutie. Acest lucru a stirnit nemultumirea altor ofiteri, care, in 2006, sesizau anonim sectia Parchetelor Militare ca mai multi generali si colonei din structurile de conducere ale MAp si-ar fi cumparat locuintele de serviciu in 1998 si 1999, desi aveau apartamente proprii, cumparate dupa 1990 din fondul locativ de stat. In urma cercetarilor preliminare, oficialii Parchetului General au spus ca desfasoara o investigatie in acest caz, in care „prejudiciul cauzat fondului locativ de stat prin inchirierea si vinzarea nelegala a unui mare numar de apartamente este, estimativ, de peste un milion de euro". Ulterior, dosarul a fost transferat la DNA, care l-a declinat mai departe Directiei de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor din MAp. Aceeasi directie are in ancheta un alt dosar legat de locuintele de serviciu MAp vindute in baza legii din 2004, a carei modificare se incearca acum.