Presedintele Traian Basescu a criticat varianta de vot uninominal acceptata de principalele partide la initiativa organizatiei Pro Democratia si a PD, spunand ca "hahalerele" vor putea intra in Parlament. Este vorba despre un sistem de vot prin care 50% din parlamentari sunt alesi direct, iar restul din perdantii alegerilor. Bineinteles, seful statului nu a rostit nici un cuvant despre cei care au propus acest sistem de vot, sugerand ca partidele, in special adversarii sai, ar fi pus la cale o conspiratie prin care sa se ajunga la acest deznodamant.



Adevarul este ca avem de-a face cu un exercitiu clasic de manipulare si dezinformare. Care cu siguranta va fi pomenit intr-un manual de specialitate peste mai multi ani.
Prilej pentru Basescu de a atinge din nou coarda sensibila a poporului care ii poate supralicita jocul de pocher. De fapt, presedintele ar dori adoptarea sistemului de vot uninominal majoritar, care da partidului castigator la alegeri o majoritate confortabila. Adica, modelul francez acolo unde chiar daca UMP, partidul presedintelui Sarkozy, a castigat circa 40% din voturi la alegerile parlamentare din iunie datorita votului uninominal va avea circa 60%, adica majoritatea. Cu un "spor" de 20%. Chiar daca varianta a fost sustinuta de PD si de Pro Democratia, acum seful statului supraliciteaza, incercand sa le spuna romanilor ca sunt, de fapt, pacaliti, uitand cu buna-stiinta cine a facut proiectul. Scopul: sa obtina varianta de vot uninominal care i-ar avantaja cel mai mult pe PD si pe micii sai aliati. Intr-un cuvant, sa-si asigure o majoritate absoluta la viitoarele alegeri. Sa mai amintim ca presedintele s-a opus in mai multe randuri adoptarii votului uninominal. Acum ca situatia politica ii este favorabila, joaca sceneta politicianului care vrea cu orice pret adoptarea acestui sistem de vot si invoca poporul, care nu isi poate alege reprezentantii in mod corect. Dar scopul este insa doar obtinerea puterii absolute. Cu pasul doi, la sustinerea unor intelectuali, schimbarea Constitutiei si o republica prezidentiala.  MANIPULARE, DIVERSIUNE SI AMATORISMUL CLASEI POLITICE. Pentru cine a urmarit cu atentie sceneta votului uninominal este limpede ca avem de-a face cu o intriga politica de succes presarata de manipulari si diversiuni. Regizorul si actorul principal: Traian Basescu. Scopul: obtinerea puterii absolute. In urma cu o luna, emisiunea "Prima editie" de la Antena 3 a transmis o dezbatere de doua ore cu principalii "actori" ai votului uninominal: presedintele Pro Democratia, Cristian Parvulescu, si reprezentantii principalelor partide. Invitat prin telefon, Petru Clej, redactorul-sef al departamentului romanesc de la BBC, unul din cei care au amendat iluzia votului uninominal si care au punctat ca acest sistem are multe capcane. La acea vreme, Parvulescu si reprezentantul PD, Valentin Iliescu, sustineau varianta acestui tip de vot. Avem un caz care ar putea fi cu siguranta citat intr-un manual despre manipulare si diversiune. Partidele au fost atrase de acest tip de vot, pentru ca apoi presedintele sa incerce sa ia "capitalul de imagine" al unei operatiuni de castigare a puterii absolute. De fapt, votul uninominal in cele trei variante europene provoaca acolo unde este aplicat numeroase proteste, deoarece nu este reprezentativ. Sunt sisteme de vot care nu sunt ideale si nu rareori au adus mari probleme in tarile respective. Mai ales din punctul de vedere al unei majoritati reprezentative, adica a puterii politice totale, ceea ce poate duce la abuzuri. Daca in Occident exista parghii prin care acest mecanism poate fi mentinut in normele democratice in Romania, in schimb, exista inca numeroase suspiciuni ca unii politicieni ar putea sa foloseasca puterea absoluta pentru refacerea statului politienesc comunist. Mai ales ca avem din ce in ce mai multe semne ca serviciile secrete se subordoneaza politic si, mai ales, Zeului Politic al momentului.  OMUL DE LA PARTID. Daca actuala varianta de uninominal va fi acceptata, cetatenii vor alege direct un candidat intr-o circumscriptie, dar de pe o lista de partid. Va fi ales cel care obtine cel mai mare numar de voturi, chiar daca nu obtine 50%, si deci nu va fi vorba despre o decizie a majoritatii cetatenilor din respectiva circumscriptie. Insa castigatorii acestui mod de scrutin vor reprezenta doar jumatate din membrii unei Camere a Parlamentului. Cealalta jumatate va fi reprezentata de candidatii perdanti, adica tocmai reclamatia sefului statului. Problema este ca varianta de scrutin propusa de Pro Democratia si sustinuta de PD si acceptata fara prea multe comentarii de celelalte partide este unica in Europa. Varianta initiala semana oarecum cu cea finlandeza, iar cea actuala, in proportie de 50%, cu cea din Germania. Sistemul de vot propus a mai fost folosit in Italia in 2005, dar apoi schimbat, deoarece nu era cel mai bun. In Germania se aleg 299 de deputati in circumscriptii uninominale, si alti 299 de pe liste de partid pe liste de candidati.  HIBELE SISTEMULUI. In Franta avem de-a face cu un sistem de vot uninominal majoritar, care acum este sustinut de presedintele Basescu cu afirmatia falsa ca ar fi "reprezentativ". Acest sistem da castig de cauza primelor doua partide, dar poate aduce surprize care nu sunt regasite in votul popular in functie de jocul politic al aliantelor. Exemplul cel mai elocvent il reprezinta Miscarea Democrata, condusa de surpriza de la prezidentialele franceze din mai anul acesta, François Bayrou. Obtinand peste 18% la prezidentiale, Bayrou s-a gandit ca poate reedita surpriza la generale. A luat la parlamentare 7,6%, dar, in realitate, a obtinut doar trei deputati in Adunarea Nationala. Sistemul de vot este insa unul complicat si nu are rezultate corecte. Partidul lui Bayrou, de exemplu, a luat la alegerile din 2002 circa 5 procente, dar a obtinut 29 de deputati, fata de trei parlamentari acum si aproape 8 procente. Acest lucru se datoreaza aliantelor prestabilite cu cele doua mari partide, cele care fac, de fapt, jocul politic. Acum, o parte din fostul partid al lui Bayrou, care a dezertat si s-a aliat cu UMP-ul lui Sarkozy sub numele de "Noul Centru", a obtinut 2,4%, dar are 22 de deputati. Intr-un cuvant sunt favorizate partidele mici-anexe ale celor mari. La precedentele alegeri parlamentare din Franta, Frontul Popular al extremistului Jean Marie Le Pen a obtinut 11%, dar nu a castigat, de fapt, nici un loc in Parlament. Cum observa BBC, Uniunea pentru Democratia Franceza (UDF) si Partidul Comunist (PCF) au obtinut cate 4,8%, adica mai putin ca totalul FN, dar au avut 29 si, respectiv, 21 de deputati, ceea ce, in opinia lui Petru Clej, reprezinta un "efect pervers" al votului uninominal. Acest sistem exista si in Marea Britanie, dar acolo are loc doar un singur tur de scrutin. Probleme de reprezentare au aparut si acolo, unele care au nedreptatit consistent unele forte politice. De exemplu, Partidul Liberal Democrat, al treilea partid ca reprezentare in regatul britanic, a castigat 22% in 2005, la votul popular, dar, in realitate, nu a obtinut decat 10% din locurile din Parlament. In Europa, acest sistem mai exista doar in Albania, unde peste 70% din parlamentari sunt alesi "uninominal". Iar in Grecia exista un sistem de vot uninominal majoritar, dar care nedreptateste si mai mult: castigatorul ia tot, nu insa si partidul de pe locul doi. Acest sistem de vot a fost sustinut dupa 2005 de PSD, caruia ii convenea. Acum ii convine PD-ului, care isi poate creste zestrea electorala prin sustinerea anumitor partide mici, dar care ii canta in struna. Este vorba despre PLD-ul lui Stolojan, despre PNG-ul lui Gigi Becali sau despre partidul-fantoma al lui Ioan Talpes, fostul sef al SIE si consilier al lui Iliescu, vicepremier al lui Adrian Nastase si de o vreme unul dintre sustinatorii cei mai importanti ai presedintelui Basescu. ILUZIA UNINOMINALULUI. Pentru cei care au urmarit campania electorala din Franta din acest an a fost evident ca nu avem de-a face cu un vot uninominal, ci, de fapt, cu un vot pentru partide. Majoritatea celor chestionati de institutele de sondare ale opiniei publice au si spus ca dau un vot pentru partide. Rare au fost exceptiile cand voturile au vizat un anume candidat. In Franta este vorba despre doua tururi de scrutin. La alegerile de anul acesta, dupa ce "valul albastru" al UMP a castigat categoric primul tur, la cel de-al doilea scrutin, socialistii au recastigat o parte din voturi, deoarece francezii au inteles ca nu pot da votul unui singur partid. Problema este ca in Romania cultura civica nu poate face posibile astfel de reactii ale societatii civile in acest moment. UNINOMINALUL, CRITICAT DE LONDRA. Petru Clej, redactorul-sef al Sectiei romane de la BBC, a avut mai multe comentarii critice de la microfonul postului de radio din Londra la adresa votului uninominal. El spunea ca votul uninominal reprezinta, de fapt, mai multe mituri care sunt folosite de politicienii romani, dar fara ca acestia sa cunoasca exact despre ce este vorba. "Un alt mit al scrutinului uninominal este ca se voteaza persoane, nu partide. O privire asupra compozitiei Camerei Comunelor din Marea Britanie si Adunarii Nationale a Frantei spulbera imediat acest mit", spunea Clej. Concluzia redactorului-sef de la BBC este clara: "In Marea Britanie, dimensiunea circumscriptiilor variaza de la 50.000 (uneori chiar si mai mici, in cazul unor insule de pe coastele Scotiei) la peste 100.000 de alegatori. In afara de aceasta inegalitate, mai intervine si delimitarea circumscriptiilor. In concluzie, scrutinul majoritar uninominal are avantaje si dezavantaje. Principalul avantaj este simplitatea pentru alegator si rezultatele decisive, iar dezavantajele includ distorsionarea reprezentarii in favoarea partidelor mici si excluderea de la reprezentare a unui important procent al populatiei". MITUL SI PROBLEMELE. In cazul Romaniei nu se vorbeste despre dificultatea importanta de delimitare a circumscriptiilor, in principal in zonele mixte din punctul de vedere al etniei populatiei (Satu-Mare, Mures, Bihor, Salaj), care au efect determinant asupra rezultatelor. "Un astfel de exemplu poate aparea si in Romania, mai ales in zonele locuite de minoritati etnice. De pilda, judetul Mures alege patru senatori, si, la mai multe cicluri electorale, doi apartin UDMR, iar ceilalti doi - celorlalte partide, "romanesti", sa le zicem, in linii mari reprezentand compozitia etnica a populatiei din judet. Se poate imagina o varianta in care, prin scrutin uninominal UDMR, sa obtina toti cei patru senatori, dupa cum in alte variante de circumscriptie UDMR sa nu obtina nici un senator in judetul Mures", este observatia redactorului-sef de la BBC. Petru Clej mai spune ca "unul dintre miturile despre scrutinul uninominal este ca cetateanul are posibilitatea sa aleaga persoana pe care o doreste in Parlament. Afirmatia e doar partial adevarata, deoarece majoritatea candidatilor cu sansa au investitura unui partid. Faptul ca un singur deputat in circumscriptie e ales duce la situatii in care majoritatea alegatorilor din circumscriptie raman nereprezentati, in conditiile obtinerii unui scor de sub 50% de catre castigator".
Cele trei variante de scrutinMajoritar uninominal cu doua tururi (PSD): sistemul folosit elimina practic partidele mici, daca acestea nu se aliaza cu principalele doua forte politice.
Majoritar uninominal cu corectie proportionala (Pro Democratia): candidatul ajuns
pe primul loc este declarat castigator, dar partidele clasate pe locul doi si trei primesc mandate compensatorii. Acest sistem combina reprezentarea majoritara cu cea proportionala.
Proportional cu lista deschisa (Coalitia pentru o Guvernare Curata): este asemanator cu actualul sistem de vot. Prevede alegerea unei persoane de pe o lista de partid, asa-numitul sistem al "listei deschise". Se faramiteaza spectrul politic. Mituri"Unul dintre miturile despre scrutinul uninominal este ca cetateanul are posibilitatea sa aleaga persoana pe care o doreste in Parlament. Afirmatia e doar partial adevarata, deoarece majoritatea candidatilor cu sansa au investitura unui partid. Faptul ca un singur deputat in circumscriptie e ales duce la situatii in care majoritatea alegatorilor din circumscriptie raman nereprezentati, in conditiile obtinerii unui scor de sub 50% de catre castigator"
Petru Clej redactor-sef Sectia romana BBC