Lectiile unui fiziolog din anii a€™30 au fost folosite pentru a pune la punct cel mai rapid robot al lumii. Runbot, asa cum a fost el denumit, este un robot dinamic, capabil sa invete singur.


Nikolai Bernstein a formulat o
Lectiile unui fiziolog din anii a€™30 au fost folosite pentru a pune la punct cel mai rapid robot al lumii. Runbot, asa cum a fost el denumit, este un robot dinamic, capabil sa invete singur.


Nikolai Bernstein a formulat o teorie potrivit careia miscarea animala nu este controlata atat de mult de creier, cat de anumite circuite locale raspunzatoare pentru majoritatea comenzilor. Creierul intervine atunci cand parametrii de deplasare se schimba, ca de exemplu cand se trece de la un tip de teren sau suprafata la alta.
Mecanism. Pasii de baza ai Runbot-ului sunt controlati de informatii-reflex primite de le senzorii periferici situati in articulatiile si picioarele robotului, dar si cu ajutorul unui accelerometru care monitorizeaza inclinatia acestuia. Senzorii transmit informatiile unor inele neurale, echivalentul circuitelor locale care, in urma analizei datelor, modifica mersul robotului in timp real. Informatiile de la senzori sunt determinate de interactiunea masinii cu terenul, astfel incat pasii pot fi ajustati cand apar modificari ale acestuia. La fiecare pas, circuitele de control verifica gradul de tensiune din articulatii si se asigura ca a inceput si pasul urmator. Runbot poate depasi viteza de trei lungimi de picior pe secunda, fiind astfel doar cu putin mai lent decat cel mai rapid mers uman.


OBSTACOLE. Daca robotul va intampina un obstacol, o schimbare semnificativa a terenului, cum ar fi o panta, intervin functiile de nivel inalt ale Runbot-ului, circuitele de invatarea€¦ din cazaturi. Ceea ce face din Runbot un model atat de special este deci mersul sau, diferit de cel al altor roboti, precum Asimo, robotul vedeta din reclamele tv ale Honda. Creatorii Runbot-ului au vrut ca acesta sa aiba un mers uman. Primul pas a fost crearea unui cadru biomecanic care sa suporte modele de mers pasiv, adica mers care nu necesita ajutor la coborarea unei pante, de exemplu, fiind condusi de gravitatie si pastrandu-si pozitia conforma cu un model mecanic corect. Apoi intervin retelele neurale care opereaza intre articulatii si coloana sa vertebrala. Runbot a fost capabil sa adopte noi modele de mers dupa numai cateva repetitii, invatand din greseli intr-o maniera similara copiilor.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.