Din UNPIR fac parte, in mod obligatoriu, toti practicienii in insolventa din Romania, precum si persoanele rezidente in statele membre ale Uniunii Europene care exercita in Romania profesia de practician in insolventa.
Procedurile de insolventa se exercita in mod exclusiv de catre practicienii in insolventa care sunt membrii compatibili ai UNPIR. Acest principiu nu este o inovatie a OUG nr.86/2006, ci un drept castigat inca din 1999, in baza fostei OG nr.79/1999, precum si o regula fara exceptie in toate tarile membre ale Uniunii Europene si in Statele Unite ale Americii, regula bazata pe realitatea ca iesirea de pe piata a unor intreprinderi nu se poate realiza decat sub conducerea unor persoane specializate.
OUG nr.86/2006 a fost aprobata prin lege de Parlamentul Romaniei. Pentru corecta informare a opiniei publice, reamintim ca OUG nr.86/2006 nu a primit nici macar un singur vot contra aprobarii sale in Senat, singurul motiv pentru care nu a fost, in fapt, aprobata, fiind acela al neintrunirii numarului minim de voturi necesar aprobarii unei legi organice. Oricum, Camera Deputatilor, camera decizionala in cazul acestei Ordonante de Urgenta, a votat cu o larga majoritate legea de aprobare.
Legea nr.85/2006 a insolventei, si nu OUG nr.86/2006, stabileste in sarcina UNPIR o competenta dificila si nedorita, aceea de a gestiona fondul de lichidare, fond constituit la oficiile registrului comertului din majorarea cu 20% a taxelor de inmatriculare si inregistrare. Acest fond nu este o noutate a Legii insolventei din 2006, el fiind constituit inca din 1999, cu scopul de a acoperi cheltuielile de procedura necesare inchiderii intreprinderilor insolvente care nu detin resursele financiare necesare inchiderii. Fondul este menit a acoperi cheltuieli foarte diverse si, de cele mai multe ori, urgente, cum ar fi taxele si impozitele necesare inchiderii intreprinderii, cheltuielile cu arhivarea documentelor, cele mai importante fiind cele necesare pentru intocmirea dosarelor de pensie sau alte asigurari sociale ale fostilor salariati, cheltuielile cu distrugerea ecologica a deseurilor si, in general, toate costurile necesare asanarii mediului de afaceri de intreprinderile insolvente care nu mai resurse financiare pentru inchidere. Cheltuielile cu onorariile practicienilor in insolventa reprezinta o mica parte din totalul acestor cheltuieli, onorariile fiind, de altfel, incasate doar dupa plata integrala a celorlalte costuri, care au caracter prioritar. In afara de faptul ca aceste onorarii din fondul de lichidare nu sunt deloc importante in cifra de afaceri la nivel national a practicienilor in insolventa, plata acestor onorarii a fost permanent in suferinta. Din 1999 pana in 2006, acest fond a fost administrat fie de Oficiul National al Registrului Comertului, fie de Ministerul Justitiei si, cu toate acestea, au fost permanent inregistrate restante la plata. Spre exemplu, conform statisticilor noastre, la nivelul lunii iunie 2007 exista o restanta la nivel national de 15 milioane RON.
Precizam ca platile din acest fond nu se fac de catre UNPIR, ci de catre cele 30 de filiale teritoriale ale acesteia.
In alta ordine de idei, inchiderea intreprinderilor insolvente este un obiectiv de interes public, fiind un domeniu monitorizat permanent de Comisia Europeana. Operatiunile de inchidere a intreprinderilor in procedurile de insolventa sau de lichidare presupun un mare volum de activitati, care nu pot fi efectuate de practicienii in insolventa gratuit. Din moment ce intreprinderile insolvente care trebuie inchise nu mai au resurse financiare pentru suportarea acestor costuri, iar inchiderea intreprinderilor respective este o necesitate de ordin public, rezulta ca instituirea acestui fond colectat din taxele la registrul comertului este si ea o necesitate. Daca procedurile de incasare a sumelor necesare inchiderii intreprinderilor insolvente nu sunt eficient conduse, cu siguranta vor aparea blocaje in procesul de asanare a mediului de afaceri din Romania.
Gheorghe Piperea,
Vice-presedinte al UNPIR