Cuvantul "robot" apare in secolul XX in titlul unei piese de teatru semnate de Karel Capek. Personajul este insa cunoscut din antichitate. Cadmus planta dinti de dragon din care rasareau oameni artificiali, Pygmalion era parintele frumoasei G
Cuvantul "robot" apare in secolul XX in titlul unei piese de teatru semnate de Karel Capek. Personajul este insa cunoscut din antichitate. Cadmus planta dinti de dragon din care rasareau oameni artificiali, Pygmalion era parintele frumoasei Galatea, zeul Vulcan producea roboti de toate felurile, unii aratosi si inteligenti, altii nu prea. Printre stramosi se numara si Golemul din legendele cabalistice, serpii si scorpionii metalici creati de alchimistul Jabir ibn Hayyan, gigantul de lut care avea sa-l ajute pe Hrungnir in lupta sa cu Thor, zeul tunetului, omul de fier construit de Yan Shi pentru misteriosul rege Mu din Zhou. Ar mai fi de pomenit automatele din Alexandria, orchestra artificiala a inventatorului Al-Jazan, ca si inevitabila contributie a lui Leonardo da Vinci, cavalerul in armura, care impresiona prin miscarile sale. Epoca moderna ne aduce primul robot adevarat, barca telecomandata creata de Nikola Tesla. Apar mai apoi robotii industriali capabili sa mareasca productivitatea si calitatea produselor. Urmeaza cei care pot inlocui oamenii atunci cand exista pericole si/sau riscuri de contaminare. Sa nu uitam ca robotii sunt ideali pentru operatiuni monotone, ei nu se plang de plictiseala. Cei de astazi asambleaza automobile, impacheteaza cutii si lazi, monteaza echipamente
electronice, asigura transportul in hale, magazii, porturi. Tot ei fac curatenie, se aventureaza in craterele vulcanilor si pe suprafetele altor planete sau pe campul de lupta, unde neutralizeaza explozive, dar mai si bombardeaza inamicul la nevoie. Au invatat sa umble, sa urce si sa coboare pe scari, sa mearga cu trotineta, sa danseze, sa inoate si chiar sa zboare. Nu e o exagerare, un avion modern de pasageri este un robot foarte sofisticat, capabil sa decoleze, sa parcurga o ruta si sa aterizeze bizuindu-se doar pe pilotul automat. Pilotul si copilotul il supravegheaza pentru orice eventualitate. Robotii invata sa inteleaga vorbele oamenilor, sa identifice si sa imite gesturi, sa perceapa corect mimica celor din jur. Urmeaza, se crede, generatia microscopica, nanorobotii, capabili sa lucreze in roiuri, ca albinele sau ca locatarii unui musuroi de furnici. Sa nu-i uitam pe cei care se pot reconfigura, transforma, precum faimoasele
jucarii ajunse acum eroi de film. Nu lipseste, mai ales in SF, obsesia pericolului pe care l-ar putea reprezenta robotii, teama ca inteligenta lor o va depasi pe cea umana. "Frankenstein" este doar primul exemplu de robot care isi depaseste creatorul. Asimov a considerat absolut necesare cele trei legi ale roboticii, care sa ii apare pe oameni. Autorii contemporani prefera robotii utilitari celor umanoizi. Dar exista si incercari de a oferi o noua perspectiva in ceea ce priveste prezenta robotilor in viata de toate zilele. Cea mai recenta este creatia artistului si roboticianului portughez Leonel Moura, Robotarium X. Este vorba despre un habitat, o cusca de sticla si otel care adaposteste nu mai putin de 45 de roboti care reprezinta 14 "specii", fiecare cu aspectul si comportamentul sau. Unii, precum Araneax si Zoid, seamana destul de bine cu insectele si nu starnesc cine stie ce simpatie, altii aduc a fragmente de coral sau a melci. O ultima categorie este compusa din niste structuri mobile care nu seamana cu nimic pe lume. Vizitarea straniei expozitii ar trebui sa ne dea de gandit. De ce oare ne place sa capturam si privim alte forme de viata? Cum pot fi explicate interactiunile dintre fiintele vii? Ce s-ar intampla daca am pune intr-o cusca din gradina zoologica animale din 14 specii diferite? Cu robotii nu avem probleme, ne asigura Leonel Moura. Ei nu sunt agresivi, singura concurenta fiind doar cea pentru un loc mai bine luminat in care sa-si poata reincarca bateriile solare. Povestea se desfasoara in Alverca do Ribatejo, un cartier al orasului Vila Franca de Xira, la vreo 30 de kilometri la nord-est de Lisabona. Intemeiat pe la 1200 de adeptii francezi ai lui Alfonso Henriques, orasul era pana acum celebru doar pentru coridele din iulie si octombrie, pentru muzeul etnografic si crescatoriile de cai. Vor deveni oare robotii din cusca o atractie turistica?
Despre autor:
