Proiectul Strategiei Nationale de Securitate - intre mit si realitate

In prezentarea facuta proiectului Strategiei Nationale de Securitate, presedintele Romaniei a punctat o serie de mesaje interesante, care lipsesc, insa, din textul strategiei, sau sunt doar amintite in treacat (securitatea energetica si alimentara, securitatea transporturilor si a infrastructurii, securitatea sanitara, culturala si ecologica, securitatea financiara si informationala).
"Astazi - intr-un moment crucial al istoriei sale - poporul roman are nevoie de un proiect national realist si pragmatic" - sustine seful statului. Din pacate, din analiza textului nu rezulta nimic realist si, cu atat mai putin, pragmatic. De altfel, prima parte pare mai degraba o declaratie de politica externa, decat o strategie in adevaratul sens al cuvantului.
Analizand mai atent textul strategiei, observam ca la capitolul "Riscuri si amenintari" principala amenintare ramane terorismul international, abia penultimul paragraf facand referiri vagi la o serie de fenomene grave, de natura geofizica, meteo-climatica ori asociata, provenind din mediu sau reflectand degradarea acestuia, inclusiv ca urmare a unor activitati umane periculoase, daunatoare sau iresponsabile, catastrofele naturale, alte fenomene geo- sau meteo-climatice grave (cutremure, inundatii, incalzirea globala si alte modificari bruste si radicale ale conditiilor de viata, posibilitatea crescuta a producerii unor pandemii).
Ierarhii false si prioritati gresite
In procesul de infaptuire a obiectivelor, autorii sustin ca strategia asigura: evaluarea realista a riscurilor si amenintarilor... Pai tocmai aici e buba, ca evaluarea nu este realista, pentru ca iata ordinea riscurilor si, implicit, marimea textului ce dezvolta respectivul subiect: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflictele regionale, criminalitatea transnationala organizata, buna guvernare, o serie de fenomene grave (incalzirea globala) vulnerabilitati si disfunctionalitati (dependenta accentuata de unele resurse vitale greu accesibile, starea precara si eficienta redusa a sistemului de asigurare a sanatatii populatiei).
Abia spre finalul proiectului, autorii recunosc ca un rol important in garantarea securitatii nationale - prin prisma conditiilor economico-sociale - revine asigurarii securitatii energetice prin adaptarea operativa si optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare si cresterea eficientei energetice.
Aceasta sa fie oare adevarata ierarhie a riscurilor la adresa securitatii nationale? In mod cert, nimeni nu poate nega pericolul pe care terorismul sau proliferarea armelor nucleare il reprezinta pentru omenire si, implicit, pentru tara noastra, dar...s-a intrebat cineva, fie si retoric, ce pagube si victime ar putea produce o criza energetica majora sau seceta prelungita prevestitoare a incalzirii globale? In acest context, dorim doar sa semnalam importanta pe care recentul summit G8 de la Heiligendamm/Germania a acordat-o problemelor legate de incalzirea globala.
Strategie sau demagogie?
Strategia abunda in relevarea importantei majore a fenomenului terorist si in pasaje gen lectie, care si-ar putea gasi locul mai degraba intr-un eseu sau expunere pentru acomodarea populatiei cu termeni si expresii comunitare frecvent vehiculate, dar nu intr-o strategie nationala de securitate:
- Lupta impotriva terorismului trebuie dusa cu respectarea stricta a principiilor democratiei, dreptului international, demnitatii umane, a drepturilor fundamentale ale omului, in conditiile in care nu poate exista nici o intelegere si nici un compromis in relatiile cu teroristii.
- Statele si organizatiile angajate trebuie sa gaseasca un echilibru rezonabil si eficient intre protectia libertatilor si drepturilor democratice, pe de o parte, si - pe de alta parte - restrictiile, constrangerile si masurile punitive necesare, inclusiv prin asigurarea transparentei responsabile si a dreptului la informare.
- Alianta Nord-Atlantica - organizatie bazata pe comunitatea de valori si interese care se adapteaza constant noilor riscuri si amenintari - ramane principala structura de aparare colectiva capabila sa garanteze securitatea democratica in spatiul euroatlantic.
- Cooperarea Romaniei cu statele membre ale celor doua organizatii se va desfasura in conformitate cu valorile si interesele nationale, armonizate cu setul de valori si interese pe care cele doua organizatii democratice le promoveaza, cu principiile de actiune ale NATO si UE.
Acestor pasaje "de umplutura", menite sa dea impresia unei strategii bine documentate/argumentate, li se adauga altele, care nu au o legatura directa cu tara noastra. Astfel, autorii evidentiaza absenta unor strategii anticipative ale comunitatii internationale capabile sa previna crimele impotriva pacii si umanitatii si, mai mult, incearca sa-i traga de urechi pe cei considerati responsabili:
"Este timpul ca statele sud-est europene, fortele politice din aceste tari, organizatiile guvernamentale, non-guvernamentale sau civice, conducatorii politici si reprezentantii diferitelor miscari sa-si asume raspunderea directa pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta regiunea. Aceasta impune - pentru factorii politici responsabili din zona - o constiinta civica moderna si matura, promovarea ferma a principiilor democratice, respect pentru demnitatea umana, libertatea si identitatea tuturor, preocuparea pentru mentinerea stabilitatii frontierelor si incetarea propagandei in favoarea violentei etnice sau religioase si separatismului".
Rusia a fost "uitata"
Un subiect major atat de trambitat in strainatate, "Strategia Romaniei la Marea Neagra", nu face nici un fel de referire - pozitiva sau negativa - la rolul Rusiei, tara de care se aminteste doar in treacat, la cooperarea cu statele riverane. In schimb, accentueaza necesitatea... prezentei in Bazinul Marii Negre a unor capacitati operationale americane, ca factor capabil sa contribuie la fundamentarea unei strategii euroatlantice in regiune.
Rugam cititorii sa nu ne acuze de rea-credinta, sau ca am uitat de influenta de secole a "fratelui mai mare" si de "binefacerile" raporturilor cu fosta URSS. Nu, nu am uitat, dar nici nu putem sa nu luam in calcul interesele Federatiei Ruse in Bazinul Marii Negre, fie si numai pentru a ne creiona propria strategie menita sa le protejeze pe cele ale tarii noastre. Atragem atentia ca, pe un plan mai larg, relatiile cu Federatia Rusa nu au la baza o strategie coerenta, ci declaratii contradictorii ale factorilor politici, unele menite sa irite fara rost Kremlinul, destinate consumului intern al anumitor segmente ale populatiei.
Curios ni se pare si faptul ca problematica raporturilor cu Republica Moldova nu este abordata distinct, ci la capitolul cu Marea Neagra.
Sa invatam de la altii
Despre modul in care unii dintre partenerii strategici ai Romaniei abordeaza in ultima perioada problemele legate de incalzirea globala, securitatea energetica sau cea alimentara vorbesc masurile adoptate in asemenea domenii de importanta vitala pentru viitorul omenirii.
a). Pornind de la premisa conform careia numai o politica de sobrietate energetica poate salva valorile democratiei americane, inca din 2004, Statele Unite au elaborat o strategie energetica pe termen lung, menita sa garanteze aprovizionarea tarii cu energie suficienta, la un pret rezonabil si de la furnizori cat mai diversi. In opinia expertilor americani, raportul energie-securitate devine esential in asigurarea pacii si stabilitatii mondiale.
b). Abordarea rusa a politicii energetice influenteaza semnificativ strategia de securitate a Uniunii Europene. Analistii europeni iau insa in calcul nu doar ambitiile Moscovei sau rezervele importante de resurse energetice ale mostenitoarei fostei URSS.
In ultimul timp, a inceput deja sa se discute despre faptul ca Federatia Rusa consuma ea insasi tot mai multe resurse, despre ineficienta industriei de materii prime, generata de subventionarea consumului intern si despre uzura fizica si morala a tehnologiei. De altfel, majoritatea investitiilor in acest domeniu au fost orientate spre cresterea nivelului extractiei si intretinerea vechilor retele de export, si mai putin sau deloc spre achizitionarea de tehnologii avansate si dezvoltarea infrastructurii.
c). In aceste conditii, in strategia nationala de securitate ar trebui sa se regaseasca optiuni menite sa asigure Romaniei un viitor energetic sigur si durabil, prin actiuni bine gandite vizand:
- limitarea dependentei de resursele energetice externe, indeosebi de cele rusesti;
- diminuarea vulnerabilitatii economiei tarii noastre la fluctuatiile pretului energiei;
- cresterea eficientei industriei energetice autohtone;
- reducerea impactului asupra mediului inconjurator al dependentei crescande de folosirea energiei pe baza de resurse fosile.
Independenta energetica nu este o dogma si, de aceea, trebuie gandita cu responsabilitate in termeni economici si de mediu.
Incalzirea globala, provocarea majora a viitorului
Directorul serviciilor de informatii americane, Mike McConnell, a primit recent un raport al agentiilor pe care le coordoneaza privind impactul incalzirii climei asupra securitatii SUA, in baza caruia a adresat ulterior o scrisoare Comitetului pentru Informatii din cadrul Camerei Reprezentantilor, in care sugera necesitatea ca serviciile de informatii sa pregateasca o evaluare a implicatiilor geopolitice si de securitate ale schimbarilor climatice la nivel global.
Opiniile politicienilor americani au fost contradictorii, unii apreciind utilitatea unei asemenea implicari, iar altii respingand a priori o astfel de idee, invocand misiunile externe costisitoare si suprasolicitante din Afganistan si Irak.
Incalzirea globala este, fara indoiala, o provocare majora a viitorului, iar factorul politic trebuie sa se mobilizeze pentru indentificarea de solutii care sa ofere alternative viabile gestionarii acesteia. Este necesar sa actionam cat mai rapid, energic si coordonat, sa demonstram celor ce ne spun ca este prea tarziu ca omul poate, daca nu inversa, cel putin corecta anumite tendinte.
Strategia combaterii supraincalzirii globale trebuie axata nu pe diminuarea productiei, consumului sau a transportului, ci pe identificarea de solutii de a produce, consuma si de a ne deplasa altfel decat pana in prezent. Intr-o asemenea abordare, probabil ca unii indicatori economici consacrati, care stau la baza evaluarilor statistice actuale (Produsul Intern Brut, consumul unui anumit produs/cap de locuitor sau numarul de autovehicule care circula pe un anumit tronson de autostrada etc.) vor cadea in desuetudine.
Avem nevoie de o industrie capabila sa dezvolte tehnici de productie bazate pe consumuri reduse de energie si materii prime, de stimularea cercetarii stiintifice pentru identificarea unor noi surse de energie, de o agricultura fara utilizarea masiva de substante chimice poluante, de noi solutii urbanistice etc.
Trebuie sa avem in vedere, totodata, ca supraincalzirea globala va genera probleme majore in infrastructura. Conductele de petrol si gaze, reteaua de transport rutier si feroviar vor genera costuri suplimentare de intretinere, in timp ce industria hidroenergetica s-ar putea confrunta cu suprasolicitari generate de necesitatea protectiei mediului inconjutator.
Intr-o perspectiva care, pe zi ce trece, se transforma in certitudine, strategia nationala de securitate trebuie adusa la realitate prin proiectarea unor directii majore de actiune (parghii politice, administrative, fiscale si de alta natura), ce vor fi ulterior detaliate in planuri de masuri la nivelul fiecarei institutii, centrale sau locale, cu atributii in sfera securitatii nationale.
Petre MARCULESCU
Asociatia pentru securitate si cooperare regionala ALIANTA

---

Despre autor: