Jurnalul National va prezinta in premiera un capitol din volumul al doilea al cartii "Lumea vazuta de un roman rupt in fund", care va aparea in curand in librarii. Dupa "Prin Irakul lui Sadam Hussein", "La reeducare de catre NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmarea unei calatorii la Havana in 2001, dupa prabusirea comunismului.   In recentul volum, "Biografie pe doua voci", Fidel Castro ii dezvaluie lui Ignacio Ramonet ca se bucura pe planeta de statutul unei vedete. Lumea se ingramadeste sa-l vada, sa se pozeze cu el. I se cer autografe, jurnalistii se bat sa-i smulga un interviu. Vizitele sale in strainatate, mai ales in America Latina, starnesc un interes enorm. La prima sa deplasare in Venezuela (2-5 februarie 1989), dupa 30 de ani, televiziunile il urmaresc peste tot, pentru a pune mana pe exclusivitati. Conferinta de presa din 4 februarie 1989, de la Caracas, reuneste 309 jurnalisti dintre care 128 din alte tari decat Venezuela.   O alta vizita spectaculoasa e cea din Brazilia, intre 15 si 20 martie 1990. La intoarcerea in Cuba, pentru a povesti concetatenilor ce-a facut si ce-a dres in acest voiaj, dar mai ales pentru a-i amuza cu patanii nastrusnice, Fidel Castro participa la un talk-show cu jurnalistii care l-au insotit in Brazilia: Susana Lee, de la Granma, Pedro Martinez Pirez, de la Radio Havana, Alberto D. Perez, de la Radio Rebelde si Francisco Villanueva, de la Televiziunea cubaneza.   Tinind pana dincolo de miezul noptii de 24 martie 1990, talk-showul are si un moderator: Julio Garcia Ruiz. Unul dintre subiectele abordate: interesul enorm al presei. Cum insusi Castro dezvaluie, chiar inainte de sosirea sa in Brazilia, patru canale nationale tv ii cerusera interviuri.       INCURCATURA. Batalia pentru a-i smulge exclusivitati da nastere si la incurcaturi. Uriasa campanie media O Globo ii smulsese fagaduiala unui interviu cu multi ani inainte. Castro, dupa cum recunoaste, uitase de asta. La Havana fiind, un tanar reporter de la TV Manchete il abordeaza si-i cere un interviu. La sosirea in Brazilia, Castro acorda un interviu companiei O Globo. Manchete se supara. Pana la urma, lucrurile se rezolva. El Comandante da interviul fagaduit. Expresie a interesului starnit in media, Castro e invitat la pranz la sediul companiei O Globo chiar de presedintele campaniei. In stilu-i bine cunoscut, de a istorisi cubanezilor si amanunte pitoresti, Castro dezvaluie ca a mancat ceva usor, "dar bine preparat" si ca au discutat de toate - "programul de munca al presedintelui O Globo, daca face sau nu exercitii fizice, ce fel de stil de viata prefera", excluzand insa politica. Constiinta de vedeta mediatica ar fi, poate, una dintre explicatiile lejeritatii lui Fidel Castro fata de jurnalisti, nu numai cubanezi, ci si straini.     FARA COMPLEXE. Castro nu vadeste nici un complex. Raspunde chiar si intrebarilor agresive, ii ia peste picior pe unii, ii intrerupe pe altii. Familiaritatea e nota dominanta a intalnirilor sale cu presa. Vizita in Venezuela, prima din 1959, se desfasoara intr-o atmosfera tumultoasa, provocata de actiunile unor grupari ostile regimului castrist. Interesul presei e insa enorm. La 4 februarie 1989, Venezoealana de Television, Canal 8, transmite in direct intalnirea lui Castro cu intelectualii si artistii venezueleni de la Eurobuilding Hotel din Caracas. Moderatorul debuteaza cu o gluma: "Domnul din dreapta mea doreste sa vorbeasca". Fidel Castro intra imediat in joc: "El spune ca n-am nevoie de a fi introdus. Daca asa m-a introdus, ar fi fost mult mai bine sa nu ma fi introdus deloc (rade). El a vrut sa spuna ca sunt o personalitate a secolului si multe alte asemenea lucruri. Iata in ce belea m-ati varat!". Vine si deja binecunoscuta chestie cu microfonul care nu merge: "As dori sa spun ca... (asistenta se plange ca nu-l poate auzi). Nu ma puteti auzi? Pe tine cum de te pot auzi? (pe moderator - n.n.). Ma auziti acum? E o conspiratie a microfoanelor aici...". Pe parcursul reuniunii, chestiunea microfonului se iveste din nou. si din nou, Castro se manifesta: "Nu eram ingrijorat de problemele securitatii, pentru ca... nu ma auziti? (asistenta raspunde: Nu!) Ce sa fac? Sa mananc microfonul? N-ati auzit ce-am spus mai inainte? (asistenta raspunde: Da!) N-as fi capabil sa-mi amintesc ce-am spus deja. (rade)". El Comandante en Jefe a venit la intalnire cu cateva minute intarziere. E un bun prilej de a crea un moment de comunicare publica inteligenta: "As dori sa-mi cer scuze pentru ca am intarziat cateva minute, dar mi-am luat libertatea de a face ceva care e foarte neobisnuit in aceasta calatorie: am imbucat ceva de pranz. (rade). M-am gandit ca voi sta doar cateva minute, pentru ca vor fi doar cateva interviuri. Pana acum, in mod obisnuit, toti au intarziat (rade). Ieri m-am intalnit cu oamenii de afaceri. Nici unul dintre ei n-a venit la timp, asa ca a trebuit sa-i astept. Mai tarziu, m-am intalnit cu oamenii de stanga (rade) si a trebuit sa-i astept. Si mi-am spus: daca oamenii de afaceri si oamenii de stanga au procedat asa, ce sa ma astept atunci de la intelectuali si artisti (rade). Si s-a intamplat ca voi ati venit la timp! (aplauze)".     ASALTAT DE TELEVIZIUNI. Angel Maria Luna, de la Canal 10, din Uruguay, ii ia un interviu in martie 1987, reprodus in saptamanalul El Popular. Dupa o introducere menita a ne dezvalui cat de dificil e sa obtii un interviu de la Fidel Castro (nu de alta, dar e foarte ocupat!), reporterul o ia de-a dreptul: " - Domnule, cum vreti sa va spun? Comandante? Presedinte? Doctore?" Raspunde Castro: "Spune-mi, Fidel, exact cum imi spun toti, corect?" Un model de dialog liber, fara complexe il gasim in interviul luat de jurnalista Maria Gabriela pentru emisiunea Fata-n fata de la Bandeirantes Television din Sao Paulo, Brazilia, la 15 martie 1990. Fidel Castro se afla in Brazilia intre 15 si 20 martie 1990, cu prilejul investirii noului presedinte al tarii, Fernando Collor de Mello. Perestroika, prabusirea comunismului in Est, il fac sa fie mult mai deschis fata de tarile Americii Latine. Raspunde acum tuturor invitatiilor de a participa la ceremonii de investitura si, cu fiecare vizita, isi verifica popularitatea. Prezenta sa in Brazilia starneste un interes enorm din partea presei, a televiziunii indeosebi. Interviurile date posturilor din Brazilia sunt difuzate ulterior si in Cuba. Astfel, interviul luat de Maria Gabriela e urmarit de cubanezi in seara zilei de 26 martie 1990 la Televiziunea cubaneza. Am tinut sa precizam asta pentru a nu se intelege ca familiaritatea lui Castro e un produs exclusiv de export. Cand acorda interviul, mai ales cand accepta ca el sa fie reprodus de Televiziunea cubaneza, El Lider Maximo stie ca va fi urmarit si de concetatenii sai.     JOCURI. Gratie familiaritatii, dar si inteligentei politice, Fidel Castro intra in jocurile propuse de jurnalista, autoarea unuia dintre cele mai interesante dialoguri cu El Lider Maximo. Spre finele dialogului, Maria Gabriela apeleaza la un mijloc folosit din cand in cand de autorii de interviuri: "Acum sa ne jucam de-a asocierea cu un cuvant. Eu voi spune un subiect si dumneavoastra veti raspunde cu o fraza sau un cuvant". "Castro (intrerupand-o): Un cuvant sau o fraza? Astea sunt regulile jocului? La sfarsit voi iesi in pierdere. (Maria Gabriela chicoteste). M-ati ingrijorat cu jocul asta". Pe langa cuvinte precum Cuba, Brazilia, Revolutie, SUA, URSS, Religie, cerand raspunsuri mai mult sau mai putin politice, reporterita avanseaza si cuvinte care trimit la viata personala: "Maria Gabriela: O carte? Castro: Opera lui Jose Marti, «Razboi si pace», de asemenea. Maria Gabriela (intrerupandu-l): Tolstoi. Castro: Ori «Un veac de singuratate». Maria Gabriela: De Gabriel Garcia Marquez (...) Maria Gabriela: Pasiune? Castro: Pasiune? Revolutia si iubirea, de asemenea."