"Era ora 7 dimineata. Nenorocite intalnii cu zecile in aceasta noapte. Ma pregateam sa pornesc spre casa cand imi atrase atentia un grup, pe o stradela dosnica de langa gara: Un taran intre doi tipi care gesticulau si pareau gata-gata sa se incaiere. Am inteles imediat situatia si am dat buzna intre ei. La apropierea mea, cei doi s-au strecurat printr-o spartura de gard sia€¦ pa€™aci ti-e drumul. - Pai, da! Stiu eu ci or fi vrut? Eu am vinit la Es, la spital, la Sf. Spiridon, si cand am iesit din sala, m-o oprit unu din ei si din vorba in vorba i-am spus unde ma duc. "   Ilustratiunea Romana, iulie 1936   Redactorul C. Luca, din Iasi, face o incursiune in lumea care se vinde ieftin.   Strada Garii, ziua atat de pasnica, strabatuta doar de putinii pasageri care pleaca sau vin la Iasi, o data cu apropierea noptii capata un aspect cu totul nou, necunoscut chiar multor ieseni. Cu cat inainteaza noaptea, cu atat aceasta strada, lunga de cel mult 200 de metri si cu o sumedenie de carciumi si de "bodegi" cu aspect indoielnic, ingramadite una in alta, incepe sa se insufleteasca. Aici vine drojdia orasului sa-si "topeasca" gologanii castigati intr-un fel sau altul. Dintre toate aceste localuri, cu usile deschise inlaturi, izbucneste in strada cate o melodie atat de schilodita, incat iti este peste putinta sa ghicesti ce e. Iar prin stratul gros de fum de tigara ce pluteste peste capetele chefiilor de la mese se distinge pe un fel de scena improvizata in cate un colt "cantareata" platita de patron, cu 20-30 de lei pe noapte "si masa", ce-ti ia auzul cu vocea sparta si ragusita de bautura si tigari (caci in pauze "cinsteste" si ea cu clientii, atrasi de gratiile-i fade, spre a mari consumatia). Iar daca vreun strain "mai slab de inger" se lasa ispitit sa intre in vreo carciuma din acest "Broadway" al mizeriei, in zori de zi se trezeste in strada, cu buzunarele intoarse pe dos, dormind pe trotuar, apoi o ia rusinat spre comisariatul de politie, spre a se plange ca a fost buzunarit. Spre a-mi da seama mai bine de cele ce se petrec in acest carier cu renume prost, mi-am pierdut si eu o noapte, colindand tavernele. Abia facusem cativa pasi, cand din umbra unui gang se deprinse o femeie vopsita tipator si ma atinse cu cotul, suflandu-mi fum de tigara in fata: - Incotro, dragutule? Am intrat in vorba cu ea. O cheama Veronica Popa. Tip de femeie voinica de tara, aducand mai mult a barbat, cu fata patrata si maxilarele puternice. Sunt din judetul Lapusna. Acum vreo sapte ani am avut si eu o dragoste cu un flacau din sat de pe urma caruia mi-a ramas si un copil "de fata-mare". Intr-o buna zi, Vania, caci asa-l chema, a plecat la padure dupa lemne si un trunchi, cazand peste el, l-a omorat pe loc. In zadar am tipat si m-am zbatut. Satul a inceput sa ma arate cu degetul si in cele din urma, de rusine, am plecat incotro am vazut cu ochii. Am ajuns la Iasi fara o para chioara in buzunar si dupa vreo doua zile "de foame" am intrat "la stapan", cu 200 de lei pe luna si cate o zdreanta veche de a "coanei". Si asa mi-am mancat viata, pana acum vreo doua luni, frecand la dusumele si spaland vasele pentru un blid de mancare si cateva "bulendre", pana cand "mi-a deschis capul o prietena. Acum stau cu ea intr-o camera "particulara" sia€¦ "fac trotuarul". Si asta crezi dta ca e viata? - intrerup eu. - Nu atunci iti "mancai" viata, ci acum. Ea ma privi crunt si-mi raspunse cinic: Asa imi place! Acum sunt libera si fac ce vreau. E castig mai usor. N-ai sa ma inveti dta ce sa fac si ce nu! Vine "curcanul"! Si o zbughi pe gangul intunecat. Privi in directia in care imi aratase: In adevar, de dupa colt venea agale sergentul de strada, iar Veronica probabil nu era tocmai in regula cu "condicuta" si nu voia sa dea ochi cu el. La cativa pasi numai, in plina lumina, un alt grup: Doua "pasari de noapte" cu "protectorul" lor, nici nu se sinchisesc de sergentul care trece pe langa ele, parca nici nu le-ar vedea: se cunoaste ca au parafa autorizarii "legale"a€¦ Una din ele, slaba si prapadita, tuseste de ti se zburleste parul pe cap. I se citeste pe cap activitatea nefasta a microbului tuberculozei, consecinta a noptilor pierdute in orgii. Fara sa vreau, gandul imi aluneca, privind la tovarasa ei de meserie, Veronica. Unde-i acum sa vada si ea ce o asteapta in viitor?  Ilustratiunea Romana, iulie 1936