„Operatiunea Monstrul", „Secretul lui Bachus" si seria „B.D."-urilor sint reluate in fiecare an de televiziuni. Marin Moraru, Geo Saizescu, Sebastian Papaiani si Jean Constantin isi povestesc peripetiile. Pentru ca era bine plasat in CC al PCR, Titus Popovici
a reusit sa-si treaca de cenzura personajele
Victor Mirea (Emil Hossu) si
Nea Puiu Bumbescu - Bachus (Stefan Mihailescu-Braila) Sint urmarite cu placere si-n ziua de azi si datorita rolurilor memorabile ale marilor actori. B1 TV va relua, in august, „Operatiunea Monstrul", dupa ce l-a difuzat de vreo sapte ori. Tot atunci a programat, a cita oara?, „Secretul lui Bachus", ce poate fi vazut si pe TVR International. Iar PRO Cinema se afla in plina reluare a seriei despre Brigada Diverse, pe care, daca o ratati, o veti vedea la sfirsitul lui august, la... B1 TV.

Brigada Diverse. „B.D. intra in actiune"(1970), „B.D. in alerta" (1971) si „B.D. la munte si la mare" (1971) constituie seria B.D. regizata de Mircea Dragan. Filmul prezinta aventurile a trei infractori – Gogu Steriade (Dem Radulescu), Trandafir (Puiu Calinescu), Patraulea (Jean Constantin). Ei sint „incurcati" in actiunile lor de tot atitia militieni: capitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Capsuna (Sebastian Papaiani) si Cristoloveanu (Dumitru Furdui). „Filmul ar fi trebuit sa fie un serial mai lung, pe un scenariu al lui Nicolae Tic, de vreo 11 episoade. Numai ca cineva de la Militie, dupa un timp indelungat, a crezut ca personajele persifleaza politistii. Atunci toti aveau limbi mari!", ne dezvaluie Sebastian Papaiani din culisele peliculei. Actorul, in voga la vremea respectiva, are toata admiratia pentru marii actori alaturi de care a jucat, dar o adinca desconsideratie pentru regizor. „Mircea Dragan era un fel de activist UTM, avea o forma de viata cam aroganta cu cei din jur. Atunci era deasupra tuturor. S-a purtat cu mine foarte urit si inainte, si in timpul, si dupa filmari. De ce? Pentru ca eram un tip liber. Nu corespundeam, nu ni se potriveau firile. El nu dadea indicatii regizorale. Nici nu stia sa dea... Si cu cine sa faci regie, cu Puiu Calinescu? El nici nu stia ce e regia, el era un artist spontan. Cine i-a spus sa zica «Inger, ingerasul meu»? Nicolae Tic? A fost improvizatie... Era o mare veselie pe platou, o frumusete de viata, as fi vrut sa chem toata Tara Romaneasca sa vada ce atmosfera era".

Plutonierul Capsuna
si capitanul Costel Veselia ca veselia, mai importanta era insa disciplina, sustine maestrul Jean Constantin, intruchiparea infractorului Patraulea. „A existat o disciplina. Una erau orele de filmare. Poantele, in orele libere. Noi eram foarte corecti si ascultatori. Nu se mai facuse o comedie despre trei hoti si trei politisti. A cistigat si din punctul asta de vedere, ca ne-a ales asa cum ne-a ales." Sebastian Papaiani continua: „Mi-aduc aminte de relatia pe care o aveam cu ciinele Rurih. Asa il chema pe Costel, lupul alsacian, partenerul meu din film. Avea premii luate la concursurile de pe stadioane si grad de capitan. Cind am ajuns la Baneasa, m-au invitat sa aleg ciinele si mi s-au deschis custile cu fiare. Mi-a fost frica. Mi l-au dat pe asta. Am fost cu el pe malul lacului, la un restaurant, am cerut o juma de kil de ficat de porc, pe care mi l-au pus intr-o punga de hirtie. I-am dat si lui, mai mincam si eu, asa, crud, pe malul lacului. Si ne-am imprietenit asa de bine ca mai greu ii raspundea plutonierului care il avea in grija decit mie. Venea la mine ca la un prieten". Apreciatul actor marturiseste ca nu te imbogateai jucind in astfel de filme. Banii se dadeau in transe, din care, in final, nu intelegeai mare lucru.

„Secretul lui Bachus". Povestea lui Gheorghe Stefanescu, un fel de mafiot in anii regimului ceausist, executat ulterior, la Penitenciarul Jilava, a fost sursa de inspiratie pentru Titus Popovici si Geo Saizescu, scenaristul, respectiv regizorul filmului „Secretul lui Bachus". Victor Mirea, un ziarist incisiv jucat de Emil Hossu, descopera mai multe nereguli intr-o intreprindere agricola de stat (IAS). Investigatiile lui vor scoate la suprafata potlogariile responsabilului unei unitati de desfacere a vinului, nea Puiu Bumbescu, poreclit Bachus si interpretat magistral de Stefan Mihailescu-Braila. Chiar si ajutat de numerosi acoliti, Bachus nu-si poate ascunde secretul la nesfirsit. Filmul a fost realizat in 1984.

La stabilimentul sau „rustico-montan" de la Hateg, Titus Popovici a scris scenariul in patru zile, dindu-i si un titlu provizoriu „In vino veritas". Nici urmatorul, „Nunta cu dar", n-a fost bun. Intr-un final, varianta lui Saizescu a cistigat: „Secretul lui Bachus".

Titus era in nomenclatura, membru al CC al PCR, dar l-a lasat pe prietenul Geo Saizescu sa dea piept singur cu Comisia ideologica, ce urma sa aprobe realizarea filmului. „Sperie-i cu mine!", mi-a zis si a plecat la vinatoare... Se dusese buhul ca este un scenariu tare si ca viitorul film - daca se va face - va da multa bataie de cap", spune Saizescu. Ulterior discutiilor din comisie, a fost redactata o nota care specifica „... se comenteaza in rindul cineastilor ca filmul va fi un record de vulgaritate, in desfasurarea de lux si coruptie in care sint prezentati activisti de partid, vicepresedinti, directori de intreprinderi, ziaristi, prostituate in diverse ipostaze..." si scenariul a fost respins. Dar... „ulterior a fost aprobat de primul vicepresedinte al CCES, tov. Traian Stefanescu, ca urmare a interventiei scriitorului Titus Popovici, autorul scenariului", scrie Geo Saizescu in cartea sa, „Filmul, crez estetic si biografie artistica".

Corneliu (Marin Moraru), dupa
noaptea bicicletei galbene Ca sa mearga pe urmele asului negustoriei de vinuri, regizorul a calcat pragul citorva podgorii, statiuni de cercetari viticole, depozite ale impresionantei retele al carei creier era Stefanescu. „Nimeni n-a vrut sa ne puna la dispozitie nici un document de la proces. Pina la urma, am reusit sa obtinem rechizitoriul procurorului. Au existat hartuieli si din partea Militiei, cu al sau sector de presa si propaganda. Aveau indicatii de la partid sa vegheze asupra filmului astuia mai mult decit la altele. Ce-i drept, am avut oameni de calitate care m-au ajutat, aratindu-mi harta caracatitei din vinificatia romaneasca la scara intregii tari, iar pe de alta parte mi-au oferit posibilitatea de a prezenta, in actiunea filmica, zecile de kilograme de bijuterii, rod al jafului general."

Varianta de acum de la tv e prescurtata cu mai bine de 45 de minute, din motive de cenzura. Una dintre secvente il avea ca protagonist pe fiul lui nea Puiu Bumbescu, Eduard Victor, „cartofor, curvar si betiv", interpretat de Horatiu Malaele. A zburat „pe motiv ca aluzia era prea evidenta la Nicusor al mic, fiul batrinului Ceausescu, caruia i se spunea codificat Nea Puiu". Au existat si multe alte indicatii: „Vocabularul politistilor sa fie mai cizelat, sa caracterizeze mai bine aparatul, sa nu se uite ca politistul sa aiba un zimbet cald pe fata lui si, categoric, statiile de radio-emisie sa nu fie in boscheti, caci ne deconspiram procedeele utilizate!".

Nemultumitii filmului au fost Sebastian Papaiani, actorul preferat al lui Saizescu, si Stefan Mihailescu-Braila, intruchiparea lui Bachus. Primul, pentru ca s-a taiat prea mult din scenele lui, cel de-al doilea, pentru ca nu a avut un onorariu pe masura talentului. Dupa ce s-a lansat filmul, „pe Nea Fane-Bachus, toti stilpii restaurantelor il solicitau, il cinsteau, il iubeau. Iar el ne injura pe toate cararile circiumilor pe mine si pe Titus, cum ca el, care este al II-lea Edward G. Robinson, ovreiul roman care a facut asa o cariera stralucita la Hollywood, sa fie platit cum a fost platit, adica cu un gaj de cacat, cum se exprima, iar ei, adica noi, regizorul si scriitorul, ca ne umplem de bani din incasarile de milioane de spectatori".

Jean Constantin: „Ne sufla broasca!" De ce prind inca aceste comedii, la 30 de ani de la premiera, ne lamureste Jean Constantin: „Multi nu au avut posibilitatea sa le vada atunci, erau cu scolile, cu parintii, nu ii interesa. Acum e si o chestie de amintire. Bineinteles ca si noi ne-am pierdut. Si ne pierdem, cu timpul. Ne sufla broasca! Acum, parintii spun: asta era actorul ala sau ala. A fost o pleiada de actori mari. Daca n-ar uita televiziunea sa ne dea si noua o tantiema, ceva, actorilor astia care au tras atunci foarte mult si care acum se multumesc cu o pensie de 860 de lei. Atit e pensia mea, dupa 78 de filme!".

Marin Moraru: „Toma Caragiu era cel mai mare mincinos" Maestrii pun la cale planul
de capturare a monstrului „Operatiunea Monstrul", regizat in 1976 de Manole Marcus, cu Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Marin Moraru si Ovidiu Schumacher, pe un scenariu semnat de acelasi Titus Popovici, vorbeste despre un grup de „cadre" din perioada comunista care pleaca in Delta, intr-o expeditie de capturare a unui somn legendar, supranumit Monstrul. Totul se petrece in jurul pescuitului, rivalitatea dintre personajele interpretate de Caragiu si Cotescu dind nastere multor situatii comice, jucate senzational. „De-a dreptul stralucitor este Marin Moraru, a carui poveste cu bicicleta galbena ramine, sigur, un moment de film antologic", scria Calin Caliman, in 1976, in „Contemporanul". Intr-un interviu in exclusivitate, maestrul Marin Moraru, interpretul lui Corneliu, ne povesteste lucruri nestiute despre film:

Cine si in ce imprejurari v-a propus sa jucati in „Operatiunea Monstrul"?

Manole Marcus, regizorul filmului, mi-a propus acel rol. Nu stiu sigur, dar banuiesc ca a fost influentat si de Toma Caragiu cu care eu jucam, pe vremea aceea, in „D’ale Carnavalului", la Teatrul Bulandra, in regia lui Lucian Pintile.

S-a filmat exclusiv in Delta?

Nu. De exemplu, secventa din cort, care avea loc noaptea, a fost filmata la Mogosoaia, pe malul lacului. In Delta am stat cam o luna.

Dialogurile sint savuroase. A existat si improvizatie?

Se intimpla sa mai adaugi un cuvint pe ici, pe colo, sa cauti acele variante care sa ti se potriveasca. Dureaza ceva pina cind limba isi cauta automatismul. Dar Titus Popovici a scris un scenariu atit de bun, incit nu a fost deloc nevoie de interventia noastra.

Care era atmosfera pe platouri, cu Toma si Octavian Cotescu?

O zi de filmare dura cam 10-12 ore si incepea de dimineata si se termina cind apunea soarele. Noi depindeam foarte mult de lumina soarelui, mai ales ca pe la 17.30-18.00 pelicula incepea sa prinda alta culoare. Tocmai pentru ca eram tot timpul concentrati pe aceste lucruri, eram la munca, nu prea vorbeam despre altceva. Totul era concentrat pe filmare, lumina, camera de luat vederi. Dupa filmare, ne relaxam si mai stateam de vorba, dar nu foarte mult, mai ales ca dimineata o luam de la capat.

Se statea seara, dupa filmare, la o poveste, in jurul focului?

Fiind obositi, nu stateam pina tirziu la povesti. Dar atunci cind ne stringeam mai multi, vorbeam despre tot felul, povesteam amintiri, spuneam bancuri… Toma era cel mai mare mincinos. Era un povestitor extraordinar, inventa povesti in care ajungea sa creada si putea chiar sa si plinga la ele. Daca ii dadeai o tema, era in stare sa-ti vorbeasca si sa brodeze pe ea timp de trei zile. A fost un om minunat.

Ati dat la peste dupa ce se oprea camera de filmat?

Da, mai ales ca aveam un consilier. Pe Matty Aslan, un caricaturist extraordinar si un mare pescar. El ne-a invatat cum sa tinem lanseta, cum sa pescuim. Am dat si noi la peste, chiar acolo unde Dunarea se uneste cu Dunarea veche, dar nu am prins cine stie ce. Am reusit sa pescuim avat, un peste alb, rapitor.

Care au fost momentele mai putin placute?

Ne-au ciupit tintarii, paianjenii, erau chiar si lipitori. Cel mai greu insa era sa stai o zi in barca. Ca stai o ora sau doua, vislesti putin, e ceva, dar noi, timp de o zi, mai trageam o dubla, mai trebuia sa vislim, se impotmoleau si vislele, si undita in bradis. Era complicat.

Cine v-a dat pestii din barca?

Au fost adusi de la cherhana. Era un cos intreg. Iar monstrul pe care l-am prins eu era un somn de 20 de kilograme, care s-a si stricat de la cit au stat aparatele de filmat pe el.

Ati creat un moment antologic interpretind magistral povestea cu bicicleta galbena. Ati improvizat-o partial?

Nu am improvizat, textul ii apartine in totalitate scenaristului. Nu mai stiu monologul, dar imi amintesc ca, pina au pus lumina in cort, noi stateam asezati in paturi si ne-am hotarit sa adormim, sa fim in acea stare. Am stat asa relaxati, aproape de adormire, timp de aproape o ora.

Ati mai tinut legatura cu Ovidiu Schumacher?

Sigur ca da. Este profesor de actorie la Institutul de Arta Teatrala Athanor din Burghausen.

Bachus - 4.500.000 de lei „Secretul lui Bachus", regizat in 1984 de Geo Saizescu si avindu-l in rolul principal pe Stefan Mihailescu-Braila, a avut un buget de 4.500.000 de lei. La premiera a fost invitat si Ion Iliescu, proaspatul demis de la Ape.

Miel la manastire in Postul Pastelui „Pentru B.D., am filmat si la Manastirea Neamt. Era postul Pastelui si am mincat toata echipa ciorba de fasole, iahnie si fasole batuta cu o mamaliga facuta in ceaune mari, de calugari, la doua facalete. Pina la urma ne-au adus miel, ca ni se facuse o foame...", povesteste Sebastian Papaiani

Secvente din "B.D. la munte si la mare", pe www.cotidianul.ro/select