19 Iulie 2007
Despre cultura politica fiind vorba, fireste. Majoritatea comentariilor recente au mers pe supozitia ca guvernarea liberala, deci de dreapta, ar aplica politici de stanga, asa-zicand "impotriva naturii". Cauza ar fi presiunea PSD-ului, care ar santaj
Despre cultura politica fiind vorba, fireste. Majoritatea comentariilor recente au mers pe supozitia ca guvernarea liberala, deci de dreapta, ar aplica politici de stanga, asa-zicand "impotriva naturii". Cauza ar fi presiunea PSD-ului, care ar santaja cabinetul minoritar PNL-UDMR. Las la o parte lipsa de logica a ipotezei, caci atare operatiune n-ar putea avea loc decat daca ar exista un pericol real ca santajistul sa-si puna in aplicare amenintarea; or, PSD-ul nu poate face nici un gest care sa duca la caderea guvernului intrucat ar urma fie numirea de catre seful statului a unui premier fidel, fie alegerile anticipate, in ambele cazuri PSD avand de pierdut. Sunt - insa - realmente "de stanga" subiectele in cauza, precum marirea pensiilor sau calitatea mediului urban (respectiv recuperarea Parcului Bordei pentru bucuresteni) si protejarea celui montan (pus in pericol de lucrarile din zona Masivului Retezat)?
Inainte de a da un raspuns, e de facut constatarea ca surprinzator de multi actori ai scenei noastre publice - politicieni, experti, comentatori, jurnalisti - utilizeaza concepte ideologice in deplina ignorare a evolutiilor din democratia postbelica si in special a ultimelor decenii. Conform modelului modernitatii europene, astazi depasit, dreapta a mizat pe valorile individuale, iar stanga pe cele comunitare. Cea dintai (liberalismul si variantele) a sustinut proprietatea privata, concurenta, diminuarea impozitelor si statul comprimat, pana la cel "minimal"; cea de-a doua (social-democratia si variantele) a redistribuit prosperitatea si a militat pentru asistenta sociala, a colaborat cu sindicatele, ulterior promovand si drepturile omului si ale minoritatilor, ecologismul etc., totul pe baza unei fiscalitati ridicate si a unei structuri de stat extinse.
In democratia recenta, pe care unii autori o numesc postmoderna, cele doua ideologii au evoluat prin contaminare reciproca, de unde doua consecinte principale: constituirea unui centru ideologic masiv, in care se regasesc valori candva doar ale stangii ori doar ale dreptei, devenite cvasi-consensuale in societatile cele mai avansate (nu le mai resping decat extremistii); si mentinerea din vechile profiluri ideologice doar a unor nuante si accente, in functie de strategiile specifice, tematice sau sectoriale. Drept urmare, formatiunile social-democrate actuale nu mai au nimic impotriva proprietatii private si a "burgheziei exploatatoare", iar cele liberale nu mai exclud strategiile de asistenta sociala si ideea de principiu a coeziunii comunitare. Respectul fata de individ si fata de diversitate, protejarea alteritatii, valorile umaniste in general se afla in acelasi set de trasaturi comune, consensuale ale democratiilor contemporane.
Devin - atunci - fara rost, daca nu de-a dreptul ridicole, presupozitiile conform carora in Romania actuala doar social-democratii ar dori ca pensiile sa le asigure varstnicilor un trai decent sau ca ar fi "neliberala" speranta de a respira aer curat. De semnalat si ca in acelasi context de incultura politica au putut aparea in ultima vreme la noi tentative de "redefinire" a liberalismului in versiuni "hard", ca "neo-liberalism" ori ca "libertarianism". Detaliu semnificativ: atari opiniuni au venit dinspre cercuri politice si intelectuale nu o data acuzate de "fundamentalism", elitism, autoritarism...

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.