Ucrainenii i-au luat tare ieri pe romani la dezbaterea publica privind studiul de impact al Canalului Bistroe organizata in temeiul prevederilor conventiei ESPOO.


Prezenta ieri la Tulcea la dezbaterea despre studiul de impact al Canalului Bistroe, delegatia ucraineana nu a recunoscut nici una dintre acuzatiile aduse de partea romana de trei ani incoace si, mai mult decat atat, au acuzat partea romana de rea credinta.
Delegatia ucraineana a numarat 36 de persoane, dintre care reprezentanti ai diverselor universitati (precum cele din Odessa si Harkov), institute de cercetare, firme de proiectare (Delta Lotsmon) si ai ministerelor Mediului si Transporturilor. La randul ei, delegatia romana a fost reprezentanta de secretarul de stat din Ministerul Mediului Silviu Stoica, guvernatorul rezervatiei Delta Dunarii, Paul Coronov, Ovidiu Naftanaila de la Ministerul de Externe si mai multi ecologisti de la organizatiile neguvernamentale.


AGRESIVI. In prima parte a intalnirii, ucrainenii si-au prezentat in linii mari proiectul, partea a doua fiind rezervata "ripostei" partii romane. Reprezentantii Kievului au sustinut trei prezentari, una mai agresiva decat cealalta la adresa Romaniei, a caror concluzie s-a vrut faptul ca Ucraina "nu incalca nici o conventie internationala, respecta toate acordurile, a informat permanent Romania despre proiectul Bistroe", iar canalul ucigas din Delta "nu are de fapt impact transfrontalier".


Reprezentantul Institutului Transproiect din Ucraina, proiectantul general al canalului Bistroe, a precizat ca Ucraina se preocupa inca din 1992 de gasirea unei cai navigabile intre Dunare si Marea Neagra prin Ucraina, la nord de bratul Chilia. El a spus ca au existat noua variante posibile, atat pe canale existente, cat si pe canale care ar fi urmat sa fie construite, absolut toate acestea trecand pe teritoriul rezervatiei biosferei. "Dupa elaborari indelungate, unde au participat multe colective stiintifice, care au luat in considerare factori economici, ecologici si sociali, ne-am oprit pe varianta prin bratul Bistroe. Atentia cea mai mare a fost acordata factorilor ecologici. Canalul Dunare ­ Marea Neagra nu este real. La categoria «canal» pot fi trecuti numai 3,5 kilometri la intrarea dinspre Marea Neagra inspre bratul Bistroe, acolo unde exista bara Bistroe. Restul lungimii pana la Reni e cale navigabila naturala, nu canal. Vom face doar cateva dragari de praguri intre Valcovo si Ismail, adica lucrari care se fac pe orice rau din lume", a spus ucraineanul. El a mai declarat ca directia canalului a fost aleasa astfel incat sa influenteze la minimum situatia ecologica din zona. "Digurile impotriva valurilor, spre deosebire de metodele internationale, folosite si la canalul Sulina, nu sunt diguri paralele. Digul nostru porneste de la pastrarea conditiilor pentru coloniile de pasari. Digul de directie a fost gandit in asa fel incat sa pastreze debitele de apa de pe brat. Debitul va ramane natural." Ucrainenii sustin ca au facut monitorizari de mediu cu mult inainte de inceperea lucrarilor, au informat Romania despre aceste monitorizari si acestea au aratat, potrivit vecinilor nostri, ca nu exista impact transfrontalier.
Ucraina si-a declarat disponibilitatea de a lucra cu Romania pe acest proiect bilateral, tara vecina fiind gata sa atraga organizatii nonguvernamentale in acest proiect.


REACTII BIZARE. In partea a doua a discutiei, delegatia romana a incercat sa demonteze argumentele atat de sigure ale ucrainenilor. Cu voci mai timide (venind din partea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii), dar si mai rastite (organizatiile nonguvernamentale de mediu, cercetatori si oameni de stiinta de la institute de specialitate din tara), romanii le-au adus aminte ucrainenilor ca Bistroe poate afecta panza freatica din zona Padurii Letea, cea mai mare colonie de pelican comun din Europa, de la Rosca-Buhaiova, alte specii de plante si animale si ecosistemele din Marea Neagra. In plus, guvernatorul Paul Cononov nu a scos nici un sunet, spre deosebire de fostul guvernator Virgil Munteanu, care in timpul mandatului sau era una dintre "locomotivele" anti-Bistroe.


Ucrainenii n-au parut afectati cand li s-a amintit ca in 2002 o comisie comuna a Conventiei internationale RAMSAR si a Programului UNESCO Omul si Biosfera au catalogat proiectul din Delta Dunarii drept cel care va avea cel mai mare impact de mediu. Vecinii de la nord de Bratul Chilia au tinut-o pe-a lor, motivand ca datele pe care ei le detin sunt singurele corecte si negand orice alte studii prezentate de partea romana si de comunitatea internationala.  "Mustruluirile" diplomatice la adresa Ucrainei venite de trei ani incoace atat de la Departamentul de Stat al SUA, de la Germani, cat si de la mai multe conventii internationale (Ucraina incalca, realizand Bistroe, 16 tratate de mediu, trei de navigatie si Tratatul bilateral cu Romania) nu au fost nici ele comentate prea mult de partea ucraineana. In 2005, Conventia RAMSAR a refuzat sa mai acorde granturi pentru Ucraina pana cand Kievul nu isi va respecta intelegerile internationale pe care le incalca in acest moment. Partea romana a propus o noua intalnire la 28 iulie, la care sa se raspunda altor intrebari pe tema studiului de impact al canalului venite de la publicul romanesc. Ucrainenii au anuntat ca vor tine dezbateri publice pe tema Bistroe pe site-ul www.delta-pilot.com.ua. Viitoarea dezbatere ar urma sa aiba loc la 25 iulie, fiind asteptate intrebari si din partea romana.

Acuzele vecinilor
Ucrainenii au promis ieri ca, daca in timp se va constata ca proiectul Bistroe are impact asupra mediului, atunci vor plati daune sau vor renunta la proiect. Delegatia Kievului a acuzat Romania ca face lucrari in Delta cu posibil impact transfrontalier: "La 14 iunie, Guvernul Romaniei a aprobat un proiect de curatare a canalelor Deltei, lucrari cu posibil impact transfrontalier despre care va cerem informatii suplimentare. Ar fi interesant sa aflam si care este impactul Canalului Sulina asupra Deltei Dunarii. Nu in ultimul rand, am vrea sa facem un schimb de informatii pentru publicatiile stiintifice din Ucraina in chestiunea Deltei Dunarii". Pe de alta parte, statistica realizata de Comisia Dunarii de Jos arata ca, in 1954, 40% din navigatie se desfasura pe B si 60% pe Sulina. Ucrainenii au uitat insa sa mentioneze care este diferenta dintre navele de acum 100 de ani, din anii a€™50, si cele de astazi.