Atentie insa la comportamentul viitor al Moscovei. Nu se va opri aici. Urmeaza campania electorala, cu iesirea din scena a lui Putin. KGB-ul nu-si permite sa piarda controlul, asa ca va fi un succesor controlat. Vor urma masuri populiste, cu iz sovietic. Chiar daca acestea vor avea un impact negativ in planul relatiilor internationale. Dupa santajul cu gazul sI retragerea din CFE, ma astept ca rusii sa revizuiasca chiar si angajamentele de neproliferare nucleara. Sunt in stare.   Generalul Putin nu se dezminte. Indeplinind la ordin mandatul de presedinte, tovarasia sa ne impartaseste viziunea militara asupra democratiei. Dupa santajul cu gaz prin UE, a venit vremea invartirii Kalasnikovului in aer. Tarul Vladimir ne-a anuntat, printr-un comunicat sec de la Kremlin, ca nu mai vrea sa respecte Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE). Reper fundamental pentru securitatea Europei, semnat in 1990 de tarile NATO si cele ale Tratatului de la Varsovia, acest document a creat premisele incheierii razboiului rece. Dar masurile democratice luate in mandatele lui Mihail Gorbaciov si Boris Eltin au stimulat continuu frustrarea nostalgicilor Uniunii Sovietice. Ofiterii KGB si GRU, activistii si demnitarii PCUS, generalii Armatei Rosii plus responsabilii complexului militaro-industrial si-au jurat in barba sa razbune candva deturnarea maicii Rusia spre democratie. Acolo nu a fost nicicand asa ceva si probabil va mai curge multa apa pe Volga pana cand vom avea garantii pentru democratie. Dominatia in politica a valului doi din KGB-ul anilor a€™80-a€™90 i-a impins pe acestia la Kremlin. Odata instalati, tinerii nostalgici ai comunismului, educati sub acoperire prin tarile occidentale, au dat tonul relansarii.   La Moscova se canta acum un fel de opera rock, cu tobe si chitari occidentale, dar cu melodii ale unicului compozitor al terorii, Felix Edmundovici Djerzinski. In 1999, cand s-a discutat readaptarea Tratatului CFE la realitatile post-razboi rece, Rusia s-a angajat sa retraga trupele si tehnica militara dislocate in afara teritoriului sau national. Era vorba in primul rand de Republica Moldova si Georgia. Nu era si nu este de acceptat ca Moscova sa-si mentina prin forta influenta politica si militara asupra unor tari independente. Incalcandu-si propriile angajamente, rusii au continuat sa sprijine financiar si militar enclavele amenintarii, numite generic zone de conflict inghetat. Cel mai bun exemplu este pentru noi Transnistria. Un teritoriu nerecunoscut oficial de nimeni, o enclava a terorii si criminalitatii, o entitate condusa de marionete rusesti, campioane ale contrabandei cu arme, tigari, petrol si alcool. Pe teritoriul ei se afla arsenalul fostei Armate a XIV-a a URSS, care ameninta direct securitatea Europei. NATO, OSCE si alte organisme internationale se chinuie de ani buni sa lichideze focarul. Slabe sanse, cat timp Moscova foloseste aceasta prezenta militara amenintatoare la granita Europei ca pe un instrument de santaj si presiune. Federatia Rusa cauta demult un pretext sa nu se retraga din Transnistria. N-a vrut sa o faca niciodata.   Desi a semnat un document in acest sens in 1999, la reuniunea OSCE de la Istanbul. Incalcarea cuvantului dat este una din emblemele sovietice ramase pe post de virtute diplomatica la Moscova. Rusia nu vrea sa plece de pe teritoriul statelor independente, foste membre ale URSS. Nu doreste sa le dea libertatea de a-si alege singure calea. Cand Georgia a luat-o pe calea democratiei, represaliile au fost dure. Tara care l-a dat pe Stalin este acum simbolul luptei pentru libertate, economie de piata si securitate in spatiul ex-sovietic. Prezenta militara americana la Marea Neagra, in locatiile de antrenament si rotatie a trupelor din Romania si Bulgaria, nu este nici o amenintare pentru Moscova. Nu vorbim in primul rand de baze. In acceptiunea clasica, ele inseamna cu totul altceva decat vom avea noi aici. In Dobrogea vor fi locatii cu prezenta variabila, de la cateva sute la cateva mii de militari, functie de transferul acestora spre si dinspre teatrele de operatiuni. Nimic din realitatile acestei prezente americane nu justifica temerile Rusiei. Poate doar faptul ca nu va mai putea folosi Marea Neagra ca pe o platforma de transfer a armamentului si altor produse strategice spre zone fierbinti.    Rusia e acum un urs ex-sovietic, trezit din betie. Cusca lui a fost sparta de niste turisti occidentali, iar el, ursul, se afla in libertate fara voia sa. Toata viata fusese obisnuit cu biscuiti de pomana, cu belciug si lant, cu biciul si cate o portie de votca, sa uite de nevoia de libertate. Mahmur dar inca fortos, ursul s-a pomenit pe cap cu o sapca pe care scrie "Democracy", iar la spate "Made in China". E dezorientat, nervos. Biciul si votca i-au creat dependenta. Ar vrea sa sara gardul sa-i ia pe toti la bataie si sa strige: "Vreau cusca mea inapoi! Traiasca Marele Dresor al tuturor timpurilor! Jos libertatea imperialista!".