Romani, bucurati-va! Se innoieste asfaltul in Cotroceni! Daca exista in Romania un cartier, care mai poate fi amanat cativa ani lungi la asfaltare, acesta e Cotroceniul. Cu toate acestea, nici nu s-a urnit bine proiectul de reabilitare a retelei stradale, ca primarii i-au si trimis pe cei mai buni asfaltatori in cel mai scump cartier si mai ingrijit sector al Bucurestiului. Ca sa vada presedintia, boierimea si smecherimea de aici ce harnica si orientata e Primaria. Are nevoie Cotroceniul de inca un strat de asfalt, pe ulitele sale europenesti, la fel cum au si proprietarii de Mercedesuri de aici nevoie de Bentleyuri. Un arheolog al balcanismelor ar putea citi, in straturile de asfalt din Cotroceni, intreaga istorie a servilismului functionaresc si a lipsei de demnitate la nivel inalt. Cotroceniul e insa locul din Romania unde schimbarea bordurilor se justifica. Dar nu fiindca s-ar fi tocit sau sfaramat, ci din cauza abuzului de asfaltari. In Cotroceni, trotuarele au ajuns la acelasi nivel cu asfaltul strazii. In multe locuri, nici nu se mai vad. Cotroceniul se gaseste in situatia caraghioasa ca, adaugand un nou strat de asfalt pe carosabil, vor trebui inaltate intai trotuarele cu vreo douazeci de centimetri. Dar trotuarele nu pot fi inaltate, decat ingropand cu douazeci de centimetri vilele in asfalt.  Cu inca doua-trei campanii de servilism omagial, vilele din Cotroceni vor deveni niste bordee de lux, adanc infundate in stratigrafia generoasa a asfaltarilor. Nici nu se raceste bine un asfalt, in Cotroceniul stapanilor si al noilor inbogatiti, ca imediat e asternut altul. Nici nu apuca sa iasa din casa proprietarii din preajma Palatului, ca gospodarii municipiului se si reped sa le lustruiasca pantofii. Fiecarui strat nou de asfalt politic in Cotroceni ii corespund cateva strazi vesnic desfundate in celelalte cartiere al Capitalei. Totusi, oricat de trainic ar fi asfaltul de protocol, intins ca untul pe paine de cei mai buni asfaltatori, in Cotroceni strazile vor trebui permanent reasfaltate. Altfel, de unde sa se fure mai mult, daca nu de acolo de unde se cheltuie mult? Nici unde in lume nu se poate masura, ca in Romania, in grosimea si desimea pojghitelor de asfalt ideologic, importanta vizitelor de lucru ale lui Ceausescu, frecventa delegatiilor straine, momentele de intensa asfaltare politica la sosirea presedintilor rusi si americani, precum si castigarea alegerilor de catre un partid sau altul. In curtile vilelor de politicieni, asfaltate cu material public, descoperim toata frumusetea doctrinelor liberale, pesediste, udemeriste si pediste. Romania a inventat asfaltul politic. Si daca lucrurile, la reconditionarea retelelor de canalizare, vor merge la fel ca la asfaltari, vom inventa si deversarea preferentiala a fecalelor de lux.