Am intalnit in Republica Moldova tineri care se simt cetateni ai lumii mai mult decat moldoveni. Dar am cunoscut si oameni in varsta, visatori care lupta pentru fiecare litera latina, pentru fiecare simbol care vorbeste despre romanism.
Am intalnit in Republica Moldova tineri care se simt cetateni ai lumii mai mult decat moldoveni. Dar am cunoscut si oameni in varsta, visatori care lupta pentru fiecare litera latina, pentru fiecare simbol care vorbeste despre romanism. In Republica Moldova nu s-a organizat inca un concurs "Mari Moldoveni", insa aproape sigur finala s-ar da intre Stefan cel Mare si Alexe Mateevici. De ce Mateevici? Pentru ca autorul "Limbii noastre" se bucura de mare cinste printre moldovenii de la est de Prut si datorita faptului ca in perioada sovietica era studiat in scoli mai mult decat alti autori, pentru ca avusese legaturi cu Rusia. Facuse seminarul teologic la Odessa, iar dupa intoarcerea la Chisinau initiase legaturi cu oamenii de cultura rusi din resedinta Basarabiei tariste. MUZEUL MATEEVICI. In satul Zaim din Raionul Causeni, in aceeasi cladire in care a copilarit Alexe Mateevici, functioneaza "Casa-muzeu Alexe Mateevici", condusa de profesorul Ion Gaina. El se numara printre initiatorii muzeului: "Am venit aici in 1984 ca profesor de limba moldoveneasca. Atunci, lumea in sat nici nu vorbea despre Mateevici. Cativa intelectuali stiau ca a trait aici. A trebuit sa fac un teatru poetic ca sa readuc opera lui Mateevici in constiinta localnicilor." Opera lui Mateevici se cunostea intr-un volumas foarte mic, in care erau adunate poeziile permise, pentru ca aveau un mesaj social. E vorba de "Eu cant" ("Eu cant pe-acei ce-n jug si chin / Pe-a lor spinare tara tin,/ Cari in robie si necaz/ Voinici, puternici au ramas!") sau "Taranii". Si "Limba noastra" era cunoscuta, dar unele strofe erau omise, deoarece faceau referire la raul Nistru ca granita a romanitatii: "Puteam face si noi cat ne permitea ideologia!". Din 1984, cand a debutat teatrul poetic, profesorul Gaina a muncit continuu la proiectul realizarii unui muzeu, timp de patru ani. "Nu aveam cum sa spunem ca doream sa facem o institutie dedicata marelui poet, asa ca am propus autoritatilor locale sa infiintam un muzeu istorico-etnografic al localitatii, in care am pus diferite compartimente: istoria de lupta si de munca a satului, un colt de etnografia patriei sovietice. Am instalat si un mic compartiment Mateevici - pe un perete au fost aranjate si cateva imagini cu poetul." Era primul pas. Astfel casa a putut fi restaurata. "Norocul nostru a fost ca Gorbaciov a initiat Perestroika, putand vorbi deschis despre un vestigiu dedicat lui Mateevici. Nu a fost usor nici atunci. Cand s-a inaugurat muzeul, la 26 martie 1988 (ziua de nastere a poetului), tot scenariul era controlat de Comitetul Raional de Partid. Am prins curaj, iar la finele sarbatorii am cerut sa ridicam si un monument. Asta era o fapta de eroism atunci, sa spui ca vei ridica si un monument. La inceput am pus o piatra in fata casei, apoi, in 1989, s-a ridicat statuia care este aici si astazi." IMPOTRIVA "MASINII" SOVIETICE. La cativa kilometri de Zaim, la Causeni, am stat de vorba cu Valeriu Ostas, directorul Casei Limbii Romane (CLR). "Ca inspector de legislatie lingvistica in Directia de invatamant i-am constrans pe directorii rusi din scoli si licee sa semneze ca sustin ideea inaugurarii acestei institutii", povesteste Ostas. El spune ca scopul organizatiei nonguvernamentale pe care o conduce este "promovarea valorilor romanismului", iar obiectivul ei de viitor este sa militeze pentru "unirea cu tara si neamul din care facem parte". In Causeni, Casa Limbii Romane s-a deschis la 31 august 2001 si a beneficiat de ajutorul Prefecturii si al Consiliului Raional. Si Primaria ii ajuta, de exemplu, le plateste telefonul. In schimb, are uneori mici pretentii. "Ar fi vrut sa sarbatoreasca ziua de 9 mai aici, la CLR, dar m-am opus. Noi fiecare centimetru din constiinta oamenilor de aici il castigam cu mari sacrificii. Cum sa facem festivitate de ziua eroilor sovietici? Va spun, masina securitatii sovitice inca nu este oprita in Basarabia." INFRATIRI. In Raionul Causeni, vorbitorii de limba romana reprezinta 75% din populatie. Dintre acestia, frecventeaza acest ONG 25%. Ostas spune ca exista "multi romani basarabeni care sunt buni patrioti, dar nu cunosc istoria romanilor". Pentru ei spera sa initieze un curs cu sprijinul Ambasadei Romane. Aceeasi ambasada a ajutat la dotarea bibliotecii de care dispune Casa. "Eu nu fac o distinctie intre institutiile romanesti din Basarabia si cele din tara. Sunt oameni constienti ca noi apartinem Romaniei", crede el. Domnul Ostas organizeaza si excursii cu elevi in diverse orase din Romania. El crede ca decat o actiune ca "Podul de flori" este mai eficient ca institutii similare din Republica Moldova si din Romania sa se infrateasca: "In anii renasterii nationale, cand s-a produs «Podul de flori», totul a fost un sentimentalism gol". Prin concursul CLR s-a infratit Primaria Causeni cu Primaria Flamanzi; de asemenea, CLR se afla in relatii foarte bune cu Asociatia "Pro Basarabia si Bucovina" de la Constanta, de la care a primit donatii de carte. TEL SPIRITUAL. Domnul Ostas e un visator si admite el insusi acest lucru: "Acum cativa ani vorbisem cu un neam care era plecat la munca in Spania sa imi gaseasca si mie acolo ceva de lucru, dar cand m-a sunat el, eu tocmai primisem vestea ca deschidem si aici Casa Limbii Romane, dupa Chisinau si Ungheni, asa ca am lasat balta Spania. Acolo ar fi urmat sa lucrez in constructii". Salariul lui de profesor de limba romana este mic, iar la CLR activeaza "pe baza de entuziasm". Lipsa lui de pragmatism merge si mai departe. La acest ONG s-au organizat la un moment dat cursuri de limba romana pentru alolingvi, adica rusi, ucraineni, gagauzi. Valeriu Ostas a decis insa sa nu mai tina aceste cursuri: "Am abandonat, pentru ca am observat un scop personal, si nu unul comun, ce tine de integrarea in societate. Am vazut ca pe cei care veneau ii interesa sa-si deschida afaceri peste Prut si sa-si ia cetatenia romana, nu-i interesa un tel spiritual. Le-am spus ca nu pot sa sustin atare intentii si de aceea trebuie sa depuna singuri efortul, mai ales ca inca din clasa a cincea toti au posibilitatea sa invete limba romana la scoala". Cu voie de la Gorbaciov "Norocul nostru a fost ca Gorbaciov a initiat Perestroika, putand vorbi deschis depre un vestigiu dedicat lui Mateevici, la Zaim. Nu a fost usor nici atunci. Cand s-a inaugurat muzeul, la 26 martie 1988 (ziua de nastere a poetului),tot scenariul era controlat de Comitetul Raional de Partid" Ion Gaina,professor "Altar cultural" Anual, in perioada 16-30 martie, in Republica Moldova se desfasoara "Zilele Nationale Mateevici". Cele mai importante manifestatii se organizeaza la Zaim, unde au loc concursuri literare si conferinte stiintifice. Deseori participa si oameni de cultura din Romania, in special de la Iasi. Profesorul Ion Gaina a amenajat la Zaim un fel de "altar cultural", unde a adus pamant de la locurile de veci ale marilor scriitori ai literaturii romane: Alexe Mateevici, Mihai Eminescu, George Calinescu, Mihail Sadoveanu, George Cosbuc, Ion Creanga, Marin Preda, Ion Luca Caragiale, Zaharia Stancu, Nichita Stanescu. De cate ori are ocazia, Ion Gaina aprinde lumanari in amintirea acestor scriitori, dorind sa tina vie flacara romanismului intr-o tara in care conducatorii actuali sustin ca poporul pe care-l guverneaza este "moldovenesc".
Despre autor:
