Intr-un interviu acordat cotidianului Dnevnik, presedintele Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), Franz-Herman Bruener, a declarat ca, desi Romania si Bulgaria au aderat in acelasi timp la Uniunea Europeana, Romania are "patru ani avans" in
Intr-un interviu acordat cotidianului Dnevnik, presedintele Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), Franz-Herman Bruener, a declarat ca, desi Romania si Bulgaria au aderat in acelasi timp la Uniunea Europeana, Romania are "patru ani avans" in ceea ce priveste controlul utilizarii fondurilor europene.
"Romanii au inceput sa se pregateasca mult mai devreme si au facut din buna distribuire a fondurilor europene o prioritate chiar inainte de aderare", a declarat Bruener, reprosand implicit Bulgariei ca nu a facut acelasi lucru.
De altfel, oficialul a facut aceleasi comparatii si la inceputul saptamanii trecute, in prezentarea raportului anual privind neregulile legate de cheltuirea fondurilor europene.
El a aratat atunci ca Romania are "o autoritate de investigare foarte activa", cu care a avut o cooperare excelenta. "Este nevoie de progres in ceea ce priveste nivelul de cooperare cu Bulgaria", a mai spus Bruener, incriminand "incetineala masinii institutionale" care "porneste greu" atunci cand OLAF ancheteaza modul cum au fost folosite finantarile venite de la Bruxelles.
Reprosand Sofiei ca sunt multe probleme legate de transparenta licitatiilor publice si de incapacitatea Justitiei de a ancheta cazurile de spalare de bani, oficialul european a cerut autoritatilor bulgare sa inteleaga ca toate aceste probleme nu vor disparea daca sunt ignorate mult timp.
"Ne asteptam la ameliorari cat mai curand posibil. Nu suntem la capatul drumului, nu suntem nici macar la mijloc", a adaugat Bruener, subliniind totusi "bunavointa" Sofiei, care va primi in perioada 2007-2013 fonduri europene de peste 11 miliarde de euro.
Potrivit raportului, nivelul cazurilor in care au existat suspiciuni de folosire incorecta a fondurilor a ramas neschimbat in 2006 fata de 2005, iar valoarea totala a actiunilor suspectate de frauda a fost de 323,4 milioane de euro. Numarul mare de nereguli financiare nu inseamna neaparat o crestere a fraudelor, ci arata ca autoritatile UE coopereaza mai strans cu cele 27 de state membre pentru a le detecta, a asigurat comisarul antifrauda Siim Kallas.
Printre nereguli se numara acordarea de fonduri UE prin Politica Agricola Comuna unor fermieri care nu aveau dreptul sa le primeasca sau acordarea de fonduri pentru infrastructura unor proiecte care nu indeplinesc criteriile europene. UE isi cheltuie cea mai mare parte a bugetului, care se ridica, in 2007, la 115 miliarde de euro, pentru ajutor regional si pentru agricultura.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.