Batut de militie pentru cativa dinti din aur

La 102 ani - "Prima data trebuie sa ingrijesti animalele, apoi pe tine. Sau cresti copiia€¦, da-le intai copiilor, si pe urma mananci si tu"  Nascut in Macedonia, stramutat in Cadrilater, refugiat apoi intr-o comuna buzoiana si dezproprietarit de comunisti, Ciuleanu Vasile a luat de patru ori viata de la capat. Insa o singura data a plans inima lui de roman macedonean.
Avusese casa, o moara, cativa angajati. N-a mai ramas cu nimic. Dar numara totusi o avere: doi copii acasa, o meserie la stat din care-si hranea familia si batranul tata. Cinci dinti de aur in gura. Partidul i-a vrut si pe aia. Cu ei a mancat singura portie de umilinta din viata lui. ARESTAREA. "Am avut si io niste dinti de aur, cine stie cine-o fi mancat bors, ca io am aur. Io nu ma puteam folosi de ei de foame (n.r. - rade) si ei cautau aur la mine, imi anchetau copiii. Cand eu eram la lucru, veneau aici (n.r. - acasa) si intrebau «unde ai aurul?». Tata isi batea joc de ei: «ce sa fac cu aurul? Aurul meu sunt copiii! Lucreaza». Tata era un muncitor vrednic, n-a stiut de barfaa€¦ Si veneam eu acasa si-mi spunea «Iar a venit ala». Era unul, Dalga, venea si la mine la lucru. Politia, Ministerul de Interne. Doma€™le, atata nedreptatea€¦ Din reclamatiile pe care le-a facut cineva, nu stiu cine, m-au luat la «Stefan cel Mare» acolo, la Ministerul de Interne. In ziua aia fusesem in schimbul de noapte la ITB, eram sef de brigada auto la Chirigiu. Mecanic auto. Ma imbracasem in pijamale sa ma culc si au venit si m-au luat. Cum va vorbesc dumneavoastra, asa le-am vorbit si lor. Prima anchetaa€¦ Vedeti, aicea e curios: ei ma intreba, eu raspundeam, dar nu scria nimeni nimic. Probabil aveau banda ascunsa (n.r. - priveste reportofonul), probabila€¦ Al doilea anchetator, tot asa mai blanda€¦ Din trei in trei ore schimbau anchetatorii. Io stateam in picioare, ei pe scaun. Eram obosit, lucrasem noaptea." BATAIA. "Si, la al treilea anchetator, domnisoara, eram intr-un birou liber, scaune multe, se facuse ora trei, ala statea intr-un scaun dintra€™asta, care se balanseaza, io in fata lui , ma intreba - ii raspundeam. Si zice: «Daa€™ dintii aia de unde-i ai?». Vrea sa afle ce dentist mi i-a pus, ca sa-l ia si pa€™ala probabil. Eu am mintit. Ii facusem in Bucuresti dintii, erau proaspeti, si i-am spus ca la Turtucaia - care era a bulgarilor, sa se duca el acolo sa afle, unul Marcovici, dentist de acolo, mi i-a facut. Dar el avea toata gura! Cand vorbea, si limba-i stralucea galben de la reflexia dintilor. Si ala era macedonean, precis! Avea un accent... Macedonenii din Grecia au accent romanesc curat, cei din Albania si din Bulgaria au accent spurcat, ca-i combinat cu limba aia. Si asta vorbea romaneste: «Di undi ai dintii aia?», adica: «aia». «Hopa», am luat io curaj, «daca-i roman, da-l in maa€™sa», zic in gandul meu, «n-o sa ma pardeasca. Acum stie ca sunt macedonean». Ii spun: «doma€™ne maior, ma intrebati de cinci dinti?». Aveam punte. «Dumneavoastra va straluceste si limba din reflexia dintilor». M-am incordat, ca am vazut ca accentul este macedoroman, zic «mai, no, ma dau dracua€™, n-o sa dea in mine». L-am vazut cum se balanseaza, ca un boxeor. Cand mi-a dat un pumn, m-a prins cu gura deschisa, mi-a rupt maseaua si mi-a prins placa in gura. Am cazut jos, KO. Cand m-am sculat, era sange aici (n.r. - arata gura), dar ma durea aici (n.r. - arata inima). Dar nu mai era nimeni langa mine. Plecase. M-a trantit jos si m-a lasat acolo, ca pe un caine." GHILOTINA. "Nu poti sa-i urastia€¦ Prin multe am trecut, dar bataiea€¦ Ca sa dau in cineva sau sa ma loveasca cinevaa€¦ M-am sculat, nu puteam sa inchid gura, ca nenorocita de placa se rupsese de tinea gura deschisa. Am pus mana, mecanica!, si am rupt nenorocita de placa pe langa canin, cu o piesa de 2 lei din metal, gasita in buzunar. Apoi am pus capul jos, asa, ca sa adorm, ca lucrasem de noapte si nu ma culcasem. Si ma pomenesc cu un tanar ca ma trage de par, sa ma faca atent. N-a vorbit, probabil ca sa nu ma sperie (n.r. - zambeste). M-am sculat in picioare si zic «gata», toti ma amenintau ca seara ma baga la ghilotina si le ziceam «sa dea Dumnezeu sa ajung acolo, sa scap de voi si voi de mine!». Te saturi. Si ti se uraste si viata, om serios, muncitor, sa vii si sa-ti bati joc de el! Nu rezista omul, domnisoara! Asta tanarul era cu doi gelati dupa el, unul dintre ei ma tot ameninta «n-aveti vreo oaie de jupuit?». Aveau niste pete rosii pe camasa, de vopsea sau de sange, cine stie? Cel tanar, doctor, ma intreaba: «cum stati cu inima?». «Cum sa stau? Sunt sanatos, daca n-am murit. Daa€™ ce importantta are?». «Pai, diseara ajungeti la ghilotina!», zice. I-a luat pa€™aia doi si au plecat". LA GRAMADA. "Am avut noroc, ca baietii mei erau fotbalisti amandoi. Cel mare era la tineret, la «Dinamo» s-asta micua€™ la «Dinamo 6». Si, prin prietenii lui, au aflat ca eu sunt arestat. Soferua€™ il cunostea pa€™ala mare, s-a dus la eia€¦ Cel mic era prieten, coleg de fotbal, asa se zice?a€¦ coleg de echipa cu fiul colonelului Candea, comandantul Militiei Capitalei. S-ala s-a dus la taa€™su: «tata, uite, tata lua€™ Colo e arestat si uite-asa, asa,a€¦Â» Eu nu-l cunosteam, copiii se cunosteau, dar noi n-aveam nici o treaba. Si vine la usa arestului colonelul Candea. Io venisem inapoi la primul anchetator. Stateam rezemat, scrisese ala trei pagini jumate fara sa-si noteze nimic in fata mea (s-atunci, acasa, am zis «ma, au operat cu masinile alea, cu aparatele lor»). Tot atuncea mi-am dat seama ca mai exista si doi veri de-ai mei arestati. A venit unul in birou cu un teanc de buletine si mi-a zis «ia unua€™ de-aici, de unde vrei». Eram prost, eu sa ma bag sa-i deranjez gramada? L-am luat pe primul. Cand il desfac, vad ca era al unui var de-al meu - il scoteam noi, verii, din iarna, avea trei copii, nevasta bolnava de cancer, ii dadeam bani sa tina alea 30 de oi pe care le avea. Sa-si tina si el familia. Zic «pa€™asta tot pentru aur l-ati luat, doma€™le? Pacat de tara asta!». Daa€™ cu ce ura am spus asta! «Pacat de tara asta! Daca si pa€™asta l-ati luat pentru aur, apoia€¦ Pai, pa€™asta il scoteam noi din iarna». Mi-a luat buletinul, s-a dus inapoi si dupa el imediat intra colonelul Candea." SALVATORUL. "Mare, cu palton pe el, un om foarte serios. Cei doi i-au zis «sa traiti domnule colonel», c-acolo nu se vorbeste cu tovarase. Domnule. «Unde-i prietenul meu, Ciuleanu?». Unul dintre anchetatori zice «uitati-l, dansul e». «Ce faci mai, Ciuleanu?». Am tacut din gura. Zic: bai, asta ma bate diseara, nu se poate. «Cum ma, nu ma cunosti?». «Nu va cunosc, domnule colonel». «Cum, ma, n-am facut armata impreuna?». «Domnule colonel, imi pare foarte rau, daa€™ eu n-am facut armata». N-am mintit cu nimic. Zice «bine, lasa ca te aranjez eu». Hopa, gata, la ghilotina, m-am gandit eu. Eram pui mic. Colonelul il ia pe anchetatorul meu, pleaca afara si, dupa zece minute se intoarce asta: «bine, domnule Ciuleanu, de ce nu l-ai recunoscut pe domnul colonel?». Zic «cheama-l, domnule, inapoi, ca am mintit. Copiii nostri se cunosc, dar noi personal nu ne-am vazut niciodata». Domnule, am scapat. Dar ura asta mi-a ramas pe piept, aici. Murdar lucru. Nu e bine! Multi oameni nevinovatia€¦" Vreti sa stiti ce-a facut cu aurul atunci batranul macedoroman? Dintii din aur cu care a mancat bataie i-a ascuns in buzunarul pantalonilor si i-a vandut dupa o vreme. Celalalt aur, cel veritabil, are grija acum de el. Sunt baietii luia€¦ Asteptare In 1996, l-au anuntat ca statul roman ii restituie averea confiscata de comunisti. "Ne-am repezit bucurosi la Buzau sa o revendicam. Am gasit moara, presa de ulei - nu, amandoua motoarele Diesel aruncate, anexele pierdute, casele facute praf. Casa mea cu trei camere scapase, pentru ca se mutase atunci in ea militianul. Moara avea doua etaje, trei valturi de grau, un bar de porumb, doua prese - uluitor si fabrica de ulei. In curtea morii aveam 100.000 de caramizi arse, ca sa fac cladire noua. Si-au facut comunistii un camin cultural al primariei din elea€¦". Trei ani s-a judecat cu statul roman. A capatat doar cladirea morii, fara anexe. Curtea goala, fara grajduri, fara magazii. A acceptat oferta statului de gura nepotilor, dar, dupa ce a semnat pe acte de primire, a taiat apoi cu o linie iscalitura. Casa, dupa ce a recuperat-o, a si vandut-o. Fusesera patru proprietari, el, tatal, un unchi si un var, si fiecare avusese un apartament a cate trei camere. Batranului i-a revenit din toata afacerea tot "mai mult decat nimic": 1.500 de euro. Mai are inca de recuperat din averea pierduta. Cele 64 de hectare de pamant pe care tatal lui le-a avut in Cadrilater. Despagubirile sunt stipulate prin Legea 8/1998 privind compensarea cetatenilor romani ale caror bunuri au trecut in proprietatea statului bulgar, in urma Tratatului semnat in 1940 intre cele doua tari. "In 1998 au depus dosarul cu acte, cu tot ce trebuie si-n 2000 mi-a venit estimarea - doua miliarde 139 de milioane de lei", spune batranul. Ar trebui ca statul roman sa-i achite acesti bani. Ba mai mult decat atat, ca s-a facut o recalculare cu indicele inflatiei si suma s-a dublat. Insa autoritatile ii spun lui Ciuleanu Vasile ca trebuie sa-si astepte randul, "sunt altii mai inaintea mea, nu poate sa-mi plateasca acuma", explica batranul. El poate sa astepte, are rabdarea€¦ La 1 ianuarie a implinit 102 ani. Oamenii nedresati si animale Citeste ziarele in fiecare zi. "Imi trece timpul", spune el. Citeste ziarele cu un singur ochi, caci are dioptrii diferite. Iar lumea despre care scriu gazetele i se pare stramba. "Omul devine salbatic daca nu este ingrijit si nu este ajutorat, spune batranul. Daca nu e dresat. Ca un animala€¦, il dresezi sa mearga la pasunat, la ora dea€¦ vine la muls oaia, vine primavara, trebuie sa o tunzi, ca altfel crapa de caldura. Oaia e invatata: cand vine la tuns, nici nu misca. O tunzi, sta linistita si pe urma e aerisita, saraca. Asa si cu omul, omul trebuie pregatit ca si un animal. Dar n-are cine acuma. Acuma, cand animalele, ca asa ii consider eu pa€™astia care dorm in Parlament, animalele nu se gandesc de unde au plecat. Au uitat repede. Si asta distruge omenirea! Cum sa conduci tara in halul asta, sa te certi toata ziua? (n.r. - rade). Nu le dau dreptate ziaristilor? Ba le dau, ca ei sunt cei care cauta sa-i impinga de la spate." PRINCIPII "Prima data trebuie sa ingrijesti animalele, apoi pe tine. Sau, cresti copiia€¦, da-le intai copiilor, te uiti cum mananca ei si pe urma mananci si tu. Nu exista! Mama mea sa puna lingura in mancare pana nu mancam noi? Ferit-ar! Sau tata sa se scoale dimineata sa ia ceaiul sau gustarea pana nu erau vitele ingrijite? Nu exista. Nu dai, n-ai! Pe timpurile noastre, parintii erau teribili. Iar daca parintele nu era bun, nici copii nu erau buni!" FILOZOFIE "Noi suntem o tara mica, nu depinde de noi. Sa va intre in cap la toata lumea: marile puteri coordoneaza tot globul. Afacerile, capitalurile. Unde-i banua€™ e si puterea. Ma uit la politicaa€¦ Ce fraiera e si lumea asta, se inseala! Trebuie sa asculte de marea putere. N-ascultaa€¦ Nu stai sluj (n.r. - rade), nu mananci paine. Scurt pe doi. Si cei care lupta sa-i darame pe cei puternici tot pentru asta lupta, sa castige, sa fie la putere." Ciuleanu Vasile Viata ca o fuga S-a nascut acum 102 ani in Macedonia, in comuna Livezile, de langa Salonic. "Comuna romaneasca pura, sustine astazi batranul, n-avea nici un grec buletin de-acolo, nici un turc, nici un bulgar. Comuna exista si acum, e satua€™ntreg acolo, dar eu nu m-am mai intors niciodata." AL DOILEA POPAS. Dupa primul razboi mondial autoritatile grecesti au reluat administrarea tinuturilor in care traiau romanii megleniti si au pornit prigoana impotriva lor. In 1925, autoritatile de la Bucuresti decid colonizarea macedoromanilor in Dobrogea Noua - Cadrilater. Un an mai tarziu, parintii lui Ciuleanu Vasile au venit in comuna Tatar, din Durostor, cu 1.400 de oi. Au primit de la autoritatile romane zece hectare de pamant. "Dar, cum au plecat turcii de acolo, tata a mai cumparat cinci hectare de la ala, patru de alaa€¦ A facut 64 de hectare. In 1939, cand s-a simtit ca nu merg bine treburile, ca vine razboiul, am hotarat sa plecam din Cadrilater". In 1940, Romania ceda Cadrilaterul Bulgariei. AL TREILEA POPAS. S-au refugiat la Buzau, unde au cumparat intai o moara micaa€¦ "Eu aveam drag de tehnica, s-acum visez noaptea motoare. Era o moara cu pietre. Am luat un motor de 160 de CP, am mers apoi intr-o comuna din Constanta, am gasit o moara moderna s-am copiat de acolo." Pe langa moara au facut si o presa de ulei. "Aveam legaturi cu domnul Voinea Dumitrescu, mare industrias de la Obor. Ne-a dat masini, platibile in zece ani, le-am achitat in doi. Si am facut o moara la Costestii de Buzau. Aici erau parintii si trei frati: mezinii lua€™ tata si un var de-al meu. Multi. Mi-am cumparat si eu o moara, separat. Pe langa o moara mica, de malai, am cumparat un bar de grau, la Stalpu, la 8 kilometri. La 38 de ani, dupa ce s-a pus pe picioare, s-a insurat si a facut doi baieti. N-a facut si razboiul, era prea batran pentru incorporare si prea pragmatic ca sa se sacrifice pe altarul patriei. "Pentru cine sa lupt, domnisoara? Pentru politicieni? Ei vor, nu noia€¦" NATIONALIZAREA. Nu i-a placut politica. "Aveam meserie, spune el, ma ocupam de motoare, de moara. Si-n a€™48 mi-au dat un sut undeva, mi-au luat tot, casa, afacerilea€¦ Sase luni n-am avut voie sa ne angajam nicaieri. Am cumparat zece oi eu, tata - 20 de oi. Am mai adunat de la oameni s-am facut o stana. Am luat viata de la capat, ca acolo, in Macedonia, tot cu oieritul ne ocupasem." In cele din urma a reusit sa se angajeze la Uzina Electrica din Sahateni (Buzau), iar din 1950, o data cu infiintarea Cooperativei Tehnice a Moraritului, s-a transferat aici. Cinci ani mai tarziu a venit in Bucuresti. A cumparat terenul, a facut casa si s-a mutat cu toata familia. S-a angajat la Drumuri si Poduri, mecanic, si a iesit la pensie in 1970. "Eu n-am simtit comunismul, eu am muncit", spune batranul.

---

Despre autor: