Soarta a peste 300 de milioane de euro bani publici este neclara. Licitatia pentru dotarea fortelor aeriene cu noi avioane de transport mediu nu a fost finalizata. Procedura de achizitie, inceputa cu mai bine de un an in urma, nu s-a incheiat, deoarece licitatia a fost
viciata in toate fazele ei.     Lupta intre competitori nu s-a incheiat, iar Ministerul Apararii se afla, paradoxal, in situatia de dinaintea declansarii acestei licitatii publice. Indiferent de decizia Ministerului Apararii, dotarea cu cele sapte avioane va ramane un caz de scoala pentru felul in care o autoritate a statului rateaza lamentabil testul transparentei si onestitatii intr-o achizitie finantata din bani publici. Acest subiect s-a aflat constant in atentia Jurnalului National. Revenim cu o serie de noi informatii care redeschid acest sandal politico-financiar cu implicatii grave nu numai pentru bugetul statului, ci si pentru relatiile externe ale Romaniei.     ISTORIE. Fortele Aeriene au in dotare avioane AN-24 si AN-26 pentru indeplinirea misiunilor de transport trupe pe distante scurte si medii. Aparatele au durata de viata tehnica depasita; pentru inlocuirea lor a fost lansata o licitatie internationala. Dupa cum au decurs evenimentele pana la transformarea achizitiei intr-un "caz", apare evident ca montajul scandalului a avut drept punct de plecare caietul de sarcini. Multi specialisti in domeniul achizitiilor militare au apreciat ca acest caiet de sarcini s-a molipsit de la licitatiile cu dedicatie in care s-au specializat autoritatile civile. Un grup de ofiteri superiori au impus in acest caiet de sarcini parametri care favorizau avioanele C27J Spartan produse de firma Alenia, in dauna spaniolilor de la EADS-CASA. Anuntul pentru licitatie a fost publicat in Monitorul Oficial in 28 septembrie 2006, iar oferte au depus, asa cum se anticipa, cele doua firme amintite.   Urmarind deplasarile unor generali din Fortele Aeriene si din Departamentul de Inzestrare al Armatei, mentionate in publicatiile militare, se observa apetenta pentru vizitele acasa la Alenia - parte a grupului italian Finmecanica. Declaratiile favorabile ale oficialilor romani inainte de luarea deciziei au culminat cu declaratia facuta de un responsabil de la Finmecanica privind invitarea firmei Alenia la negocierile finale pentru semnarea contractului.     DECIZIA. Deschiderea ofertelor s-a facut la 22 noiembrie 2006. Initial, Romtehnica, firma din subordinea Ministerului Apararii care a avut in sarcina organizarea licitatiei, a anuntat drept criteriu principal pentru desemnarea castigatorului costul de achizitie cel mai mic, incluzand aici si cel mai mic cost de exploatare a aparatului. La deschiderea ofertelor s-a vazut ca favoritul din culise avea probleme tocmai la acest criteriu. Ca atare s-a trecut la o manevra absolut penibila: operatiunea de eliminare a criteriilor anuntate. Se putea proceda intr-un singur fel, grosier. Oferta EADS-CASA a fost pur si simplu scoasa din joc, invocandu-se criterii tehnice neindeplinite, pe baza careia este descalificata. Fiind descalificata oferta cu cei mai buni parametri financiari, a ramas ca singura mireasa de ales oferta Alenia. Diferenta de pret la achizitie se ridica, potrivit unor surse bine informate, la 12 milioane de euro. Un fleac din care s-ar putea construi un spital sau doua scoli. Este si acesta un motiv pentru care subiectul intereseaza opinia publica. MotivaTia. Cand decizia de a cumpara avionul mai scump a devenit publica, in urma pozitiilor foarte critice din mass-media, conducerea Ministerului Apararii i-a trimis pe artizanii licitatiei cu cantec sa explice presei cum sta treaba. Treaba a iesit foarte, foarte prost pentru secretarul de stat Ioan Ion si comandantul Apostol. Cei doi s-au incurcat in argumentatie, au fost depasiti cu totul in operatiunea de credibilitate a hotararii lor. Ei n-au putut explica in nici un fel de ce criteriile tehnice invocate au dus la descalificarea ofertei mai ieftine. In plus, public, nici pana acum, nimeni nu a dat informatii legate de parametrii aparatului castigator, oferta lui fiind considerata "secreta".     EVALUARE DIFERENTIATA. Din surse Romtehnica, o evaluare a celor doua oferte arata ca Alenia are cateva puncte neconforme cu cerintele caietului de sarcini: 1. Mentenanta Alenia este de numai 28 de ani, si nu de 30 de ani, cum s-a solicitat de catre utilizatorul aparatului. 2. Jocul cu dimensiunile paletilor a fost inventat special pentru a avea un motiv de depunctare a ofertei EADS-CASA. Toate documentatiile demonstreaza ca oferta spaniolilor se afla in standardele NATO, la dimensiunile paletilor, avionul fiind folosit de tari membre ale Aliantei in misiuni de lupta. 3. Sistemul de inregistrare voce cabina piloti, cerut prin caietul de sarcini la 5,5, nu este capabil de o asemenea durata de stocare nici la CJ27 Spartan, nici la EADS-CASA, dar a fost motiv de excludere tehnica doar in cazul ofertei spaniolilor. 4. Costul combustibilului nu a fost inclus in oferta Alenia la capitolul costurilor de intretinere, ceea ce a condus la o concluzie falsa. Includerea acestora da o diferenta de pret de circa 50 de milioane de euro in defavoarea avionului Spartan. Daca se include acest parametru in evaluarea ofertei, avionul italienilor sare de pragul de 1.500 de USD, nivelul maxim al costului total pe ora de zbor. Italienii au omis combustibilul de la calculul costurilor ca si cand avionul Spartan ar zbura cu... aer. Blocari In justiTie. Rezultatul licitatiei a fost contestat de EADS-CASA la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor care a decis, in ianuarie 2007, ca Romtehnica a incalcat principiile care guverneaza achizitiile publice. Cei doi ofertanti, dar si Ministerul Apararii s-au adresat justitiei pentru a solutiona diferendul. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios si-a anuntat hotararea dupa cateva luni de analiza a acestui dosar. Foarte interesant este faptul ca sentinta Curtii de Apel a ajuns la public inainte de a fi inscrisa in condica, iar reprezentantul Alenia isi anunta succesul in aceeasi stire de presa cu verdictul justitiei. Desi au trecut 30 de zile de la anuntarea hotararii, Curtea de Apel Bucuresti nu a redactat si motivatia deciziei. Mingea e la Minister. Desi a anuntat ca a castigat procesul, Alenia nu are o hotarare in acest sens a justitiei. Mai mult, cererea privind obligarea Ministerului Apararii de a incheia contractul de furnizare cu Alenia a fost respinsa explicit de instanta.   Ca atare, Ministerul Apararii se afla in situatia de acum un an: fara avioane, dar cu un scandal pe cap. Scandal in care autoritatile romane sunt acuzate ca au manevrat evident o licitatie, prima in care s-a incercat sa fie aplicat mecanismul achizitiilor publice. Cu un caiet de sarcini dedicat si manevre politice in dirijarea spre un castigator anuntat, licitatia poate fi considerata un esec de proportii.   Ministerul Apararii trebuie sa decida cum sa iasa din aceasta infundatura. Criteriul folosirii eficiente a banului public indreapta spre un verdict logic: reluarea procesului de achizitie asigurand o concurenta reala intre competitori.     Controlul Sorin Frunzaverde, in calitatea de ministru, a ordonat in luna ianuarie 2007 efectuarea unui audit intern si a unei anchete administrative in cazul achizitiei avionului mediu curier. Domnia sa a anuntat ca va face public rezultatul acestui control. La o jumatate de an de la declansarea controlului nu exista nici o informatie oficiala pe acest subiect. Jurnalul National a solicitat in urma cu zece zile un punct de vedere al Ministerului Apararii, biroul de presa asigurandu-ne ca cererea noastra "este in lucru".     Lantul plecarilor Ca un facut, licitatia pentru avionul mediu curier lasa urme adanci pe traseu. Foarte multe cadre din Ministerul Apararii au renuntat la posturile lor de decizie, fie prin demisii, fie prin pensionari dupa "contractul" cu aceasta afacere sustinuta din banul public. Lista e deschisa de Generalul Ion Magdalena, fost sef al Inspectoratului Armatei, si de generalul Stefan Marin, fost sef al Directiei Contracte din cadrul Departamentului pentru Inzestrare. Generalul Gheorghe Catrina, trecut si el in rezerva, a contribuit la elaborarea caietului de sarcini, dar fara ca vreun parametru tehnic sa fie eliminatoriu. El ar fi parasit Armata, deoarece nu a dorit sa fie partas la o porcarie. Comandorul Constantin Apostol, membru al comisiei de licitatie, si-a depus cererea de trecere in rezerva, iar Marius Danielescu, si el sustinator al ofertei Alenia, se afla intr-o situatie neclara in Ministerul Apararii. Nici sefii cei mari din minister nu au avut viata lunga pe langa aceasta achizitie. Eugen Badalan, sef al Statului Major, era prea incantat de Spartan si n-a putut sa duca afacerea pana la capat. A "cazut" impreuna cu ministrul Teodor Atanasiu, care incepuse sa fie curios. Sorin Frunzaverde a iesit si el din joc,o data cu retragerea PD de la guvernare, dar nu inainte de a declansa controlul tinut secret acum de Teodor Melescanu. Un alt partizan al Spartan-ului, ministrul Vladescu de la Finante, s-a retras strategic pe postul de secretar de stat, ramanand la turnul de control alaturi de asociatul Ceauselu, persoana activa pe piata produselor militare.