Tinta - seful serviciului de informatii al Internelor previne Chestorul Petru Albu, noul sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, serviciul secret al Internelor, avertizeaza ca Romania este in atentia gruparilor criminale "d
Tinta - seful serviciului de informatii al Internelor previne Chestorul Petru Albu, noul sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, serviciul secret al Internelor, avertizeaza ca Romania este in atentia gruparilor criminale "de elita". Totodata, mai arata ca tara noastra exporta criminalitate bruta, dar care se adapteaza usor, iar unii romani au devenit chiar sefi de structuri criminale transnationale. Pentru ca serviciul de informatii al Internelor sa faca fata noilor provocari, chestorul Petru Albu anunta declansarea unui proces de modernizare a DGIPI.  Jurnalul National: Dupa preluarea sefiei Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna ati demarat un audit? Petru Albu: Desi nu a trecut foarte mult timp de cand am fost numit la conducerea DGIPI, am avut prilejul de a constata ca putem vorbi despre o institutie bine articulata, care, conform prevederilor legale, actioneaza pentru culegerea, procesarea, stocarea si valorificarea informatiilor privind: monitorizarea gruparilor criminale implicate in savarsirea de infractiuni grave, cu moduri de operare deosebite, ce se manifesta ca fenomene si necesita investigatii complexe, de lunga durata, monitorizarea operatiunilor cu produse si tehnologii strategice, cu dubla utilizare, supuse controlului destinatiei finale; implementarea si controlul modului in care se aplica normele legale in materia informatiilor clasificate, inclusiv cele NATO, precum si protectia patrimoniului, misiunilor si personalului MIRA; coordonarea tehnica si aplicarea Strategiei Departamentale a ministerului in domeniul prevenirii si combaterii terorismului si a actiunilor conexe acestuia, precum si cooperarea cu institutiile nationale strategice, abilitate in domeniu; cooperarea interna si internationala in materie cu agentiile de aplicare a legii. Am trecut in revista toate aceste atributii pentru a circumscrie cat se poate de clar aria noastra de competenta si de activitate.  Directia a fost acuzata deseori de practici de politie politica. Sunt intemeiate acuzatiile aduse? In calitatea pe care am detinut-o cu cativa ani inainte, aceea de director al Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate, am lucrat nemijlocit cu multi dintre noii mei colegi. Am cooperat in cadrul unor cazuri semnificative si am putut constata profesionalismul acestor specialisti. Consider ca asa-zisele acuzatii de politie politica, care nu au nimic de-a face cu obiectul de activitate al DGIPI, au facut la timpul respectiv obiectul verificarilor necesare. In ceea ce ne priveste, singurele criterii dupa care ne ghidam sunt litera si spiritul legii. Astazi, valorile noastre sunt cele dupa care actioneaza colegii din tarile cu cea mai avansata democratie.  Strategie de modernizare   Aveti in vedere o strategie de transformare pe care doriti sa o implementati Directiei pentru a face fata noilor provocari ale momentului? Va dau dreptate atunci cand vorbiti despre o noua strategie de modernizare a institutiei noastre. Sigur ca punem bazele unei noi strategii care se racordeaza conceptiei MIRA si, implicit, Programului de Guvernare. Vom veni cu o noua abordare. Un serviciu de informatii nu poate fi transformat peste noapte. Modernizarea, optimizarea activitatii, adaptarea realitatilor operative, toate acestea sunt preocuparile noastre fundamentale. Evolutia fenomenelor si a evenimentelor impune un plus de dinamica in directionarea si redimensionarea eforturilor noastre. Trebuie sa raspundem intrebarilor si provocarilor contemporane. Cum facem acest lucru? Desigur, in temeiul actelor normative care ne guverneaza activitatea, prin adaptarea la noile realitati. Este nevoie de personal foarte bine pregatit pentru a face fata noilor sfidari ale infractionalitatii, care este nu numai bine organizata, dar si bine ancorata in tehnologiile de ultima ora.  Care sunt primele trei amenintari si primele trei riscuri la care este expus MIRA in prezent? O prima amenintare este reprezentata de criminalitatea organizata. Este o amenintare pe care specialistii o numesc asimetrica, deoarece efectele pe care le produce se situeaza cu mult peste valoarea resurselor proprii consumate, implicand totodata eforturi sociale uriase pentru combatere. Nu ne putem permite sa nu avem in vedere, conform competentelor legale si in cooperare cu ceilalti factori abilitati, pericolul reprezentat de actiunile sau tendintele unor exponenti sau simpatizanti ai organizatiilor teroriste interesate de spatiul romanesc. Tabloul poate fi completat cu potentiale pericole generate de preocuparile unor entitati infractionale din zona de interes care include si tara noastra, in proliferarea unor operatiuni cu produse strategice, ce pot reprezenta o amenintare reala. Suntem, de asemenea, preocupati de traficul de persoane si de migratia ilegala, ce reprezinta un adevarat "import de insecuritate" si, desigur, o amenintare pentru noi. Ca sa concluzionam, ne preocupa orice incalcare a legii, orice actiune care se poate constitui intr-un pericol la adresa ordinii si sigurantei publice. In privinta riscurilor, acestea tin in continuare, din pacate, de dotare, de o anumita lipsa de experienta in unele zone care au trecut printr-un proces masiv de reforma, lipsind, poate, timpul necesar pentru a se asimila pe deplin standarde, norme si practici moderne, cu adevarat aliniate noilor provocari. Tot aici am putea adauga riscurile generate de o comunicare deficitara, de gradul de transparenta care mai poate fi imbunatatit, de o adevarata identificare a eforturilor noastre cu agenda reala a cetatenilor si a comunitatilor locale. Chiar daca nu se incadreaza in categoria riscurilor, trebuie sa mai amintim si noile conditii meteo-climaterice generate de fenomenul incalzirii globale. Este un element semnificativ in ecuatia de lucru a unor segmente importante din MIRA, de la administratie pana la structurile pentru situatii de urgenta.  Interese comune  Unde resimtiti lacune legislative? Ce e de facut din acest punct de vedere? Exista, in acest moment, lacune legislative chiar in domeniul securitatii nationale, unde si DGIPI isi are domeniul de competenta. Ce este de facut? Cred ca s-au parcurs pasi importanti in definitivarea pachetului de legi care guverneaza securitatea nationala, iar dezbaterile care au existat pe marginea acestui pachet consideram ca sunt expresia unui interes general, pe deplin justificat si indreptatit. Speram sa avem cat mai repede un pachet legistativ care sa reglementeze problematica s-ecuritatii nationale. In acest context doresc sa mentionez sprijinul si preocuparile deosebite ale domnului ministru Cristian David, care atat pe segmentul nostru, cat si in alte zone de interes pentru institutie, dar indeosebi pentru cetateni, doreste sa introneze spiritul de legalitate specific unei tari din spectrul UE.  Exista o aglomerare a unor zone, in sensul unei concurente cu IGPR, cu  Directia de Combatere a Crimei Organizate, cu SRI, SIE si alte structuri de forta? Personal, nu resimt nici o aglomerare. DGIPI are atributii precise, definite in OUG nr. 30/2007, privind organizarea si functionarea MIRA, precum si in alte acte normative  speciale, asa incat nu cred ca in acest moment se poate vorbi despre suprapuneri. In acelasi timp, fiecare institutie a sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala isi are propriile legi de organizare si functionare, care le stabilesc locul si rolul. Prin urmare, exista un cadru de activitate pentru fiecare institutie, dar exista atat competente stabilite de lege, cat si situatii operative concrete, care impun actiunea concertata a mai multor structuri. Din acest punct de vedere, putem spune ca am colaborat si colaboram cat se poate de bine cu colegii nostri din celelalte zone ale sistemului. Avem interese comune si ne bucura cel mai tare faptul ca impreuna putem fi utili societatii noastre.  Internationalizarea crimei  Cum caracterizati mediul infractional actual? Care sunt tendintele, cum se dezvolta grupurile infractionale? Mediul infractional este, asa cum spuneam, capabil sa se adapteze realitatilor pe care le parcurge societatea contemporana si sa fructifice orice situatie care i-ar putea aduce beneficiu. Putem spune ca liberalizarea frontierelor si libera circulatie, din perspectiva aderarii tarii noastre la UE, au permis o circulatie in ambele sensuri ale elementelor crimei organizate. Asistam nu numai la un proces de globalizare economica sau culturala, ci si la o internationalizare a crimei organizate, spatiul comunitar devenind, din aceasta perspectiva, un centru de atractie datorita puterii sale economice. Pe de alta parte, am putea spune ca si noi exportam in spatiul european criminalitate bruta, nespecializata strict, dar care se adapteaza rapid noului mediu, importand in acelasi timp criminalitate inteligenta, perfectionata si cu experienta in domenii infractionale "de elita", ale carei descoperire si combatere presupun utilizarea unor mijloace si metode pe masura. In ultimii ani au aparut unele genuri de infractiuni specifice momentului: criminalitatea informatica, traficul de persoane, de carne vie, de droguri, de autoturisme de lux. Unii dintre infractorii din Romania s-au "inrolat" in retele si grupari transnationale, reusind chiar sa devina sefii acestora.  Cate astfel de grupuri aveti in atentie? DGIPI are in lucru, corespunzator capacitatilor sale de investigare, un numar semnificativ de astfel de filiere si grupari infractionale. Cooperam foarte bine cu partenerii nostri din spatiul UE si NATO, tintele fiind comune - acelea de a ne apara cat mai eficient de efectele actiunii unor astfel de grupari criminale, care devin din ce in ce mai agresive si mai ingenioase. Conteaza foarte mult modul in care reusim sa prevenim punerea in aplicare a unor asemenea planuri infractionale. Un serviciu de informatii este preocupat sa limiteze consecintele unor activitati criminale, sa neutralizeze gruparile infractionale, sa creeze conditiile celorlalte institutii ale statului, astfel incat acestea sa poata lucra in liniste si cat mai eficient pentru societate, pentru binele colectiv.  


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.