Litoralul romanesc, in plasa "Vaduvei negre"

Anul acesta, un nou turist, pe numele sau "Latrodectus tredecimguttatus", pare sa-si revendice Litoralul. Cine intra pe locul sau de plaja e trimis urgent la spital sau pe lumea cealalta. Desi, la drept vorbind, "turist" e o exprimare gresita pentru ca paianjenul "Vaduva neagra", caci despre el este vorba, este o prezenta obisnuita in Romania, spun specialistii. Neobisnuita a fost insa vremea extrema din acest an, pentru ca temperaturile ridicate si lipsa oricarui strop de ploaie reprezinta reteta ideala de a avea, brusc, mai multi paianjeni pe cap de locuitor decat in orice an. Pana acum, doua persoane au fost prinse pe picior gresit de cele opt picioare ale "Vaduvei negre", cea mai recenta raportare avand loc ieri, la Navodari. Victima, un barbat, a fost muscata in timp ce se incalta pe plaja.
"Vaduva", dispusa sa faca vaduve
Pasul urmator a fost panica. Agentiile de stiri dau alarma: "Primariile riverane Marii Negre au primit dispozitie de a face dezinsectie in zonele invecinate plajelor, pentru eliminarea insectelor daunatoare si in special a paianjenului 'Vaduva Neagra', specie care si-a facut aparitia in acest an din cauza temperaturilor ridicate. Seful Autoritatii Judetene de Sanatate Publica (AJSP) Constanta, Marius Enescu, a precizat ca a dispus ca tufisurile sa fie defrisate, iar zonele de langa plaje sa fie igienizate si dezinfectate cu substante specificate de AJSP. "Sutele de paianjeni gasiti pe plaja sunt din specia Vaduva Neagra si au o dezvoltare rapida in acest an din cauza caldurii. In urma cu trei ani, au mai aparut pe litoralul romanesc", a afirmat Marius Enescu, mentionand ca, in zilele urmatoare, Inspectia Sanitara de Stat va controla daca primarii au indeplinit dispozitiile AJSP". Sau: "Sute de paianjeni, identificati de biologi ca fiind din specia "Vaduva Neagra", au fost gasiti la sfarsitul saptamanii trecute pe plaja dintre localitatile Agigea si Tuzla de un grup de studenti din Iasi, aflati in practica pe Litoral, grup condus de un cercetator stiintific. Potrivit specialistilor, "Vaduva Neagra" este specifica zonei de desert, muscatura acestui paianjen fiind fatala in special pentru copii si persoanele cu probleme cardiace", etc. Pana acum, romanii au convietuit in buna pace cu paianjenul de sinistra reputatie. De ce anul acesta "Vaduva neagra" pare dispusa sa faca mai multe vaduve ca oricand? Raspunsul il cautam la specialistii in arahnide ai Muzeului Grigore Antipa. Constantin Adam este unul dintre ei. "Vaduva neagra" este o prezenta obisnuita in sud-estul Romaniei, spune Adam. Specia care traieste la noi se regaseste si prin Bulgaria si fosta Iugoslavie. "Vaduva" prefera zonele aride, cu temperaturi ridicate. Problema e ca lipsa ploilor care limiteaza populatia acestui paianjen duce la o explozie a speciei si, de aici, problemele, romanii trezindu-se mai bogati in "vaduve negre" ca in alti ani. Din cele 31 de specii existente in lume, cea mai periculoasa este cea care traieste in America, desi, spun specialistii romani, nici a "noastra" nu e departe ca nivel de toxicitate a veninului.
Nu exista antidot in Romania
In Romania "vaduva" a fost semnalata prima data in 1961, in comuna CA Rosetti din Delta Dunarii. Victima a fost o femeie, paianjenul poposind intr-una din cizmele de cauciuc ale acesteia. O alta semnalare a fost in anul 1965, pe insula Popina (Lacul Razem), apoi in 1968, tot in Delta, in comuna Periprava. Curios, pana in 2004 nu au mai aparut semnalari, aceasta nu insemnand defel, spune Constantin Adam, ca specia ar fi disparut. Din 2004, doua "vaduve" sunt semnalate la Agigea si una la Eforie Sud. In 2005, paianjenul a fost vazut in Campia Baraganului.
"Este o specie timida, nu e agresiva", spune oarecum afectuos Adam, care isi intinde panza in zone cu tufisuri sau pietre sau pe langa stanci, la marginea falezelor". Unde sunt faleze, vara, sunt insa si oameni. Asa cum se stie (sau nu) periculoasa este doar femela, nu masculul, care este si de trei ori mai mic. Paianjenul nu ataca omul, dar curiosii sau ghinionistii care-l ating sau ii ating panza sunt taxati ca dusmani. Muscatura, dureroasa, este urmata imediat de dureri musculare puternice, cafre se extind dincolo de zona muscaturii, de probleme de echilibru, de respiratie. In functie de cantitatea veninului si de conformatia victimei, atacul poate fi mortal. Culmea, in Romania nu exista antidot, ca de pilda in SUA. Explicatia tine (sau tinea) de cazurile extrem de rare raportate ale muscaturii "vaduvei" si de procedura scumpa de obtinere a unui astfel de remediu. Deci nu renteaza. "Multi suporta muscatura, dar situatia este periculoasa pentru cei cu probleme cardiovasculare sau pentru copii", precizeaza Costica Adam. Chiar si asa, in SUA, unde sunt cele mai multe raportari de astfel de cazuri, doar 4% din ele sunt letale. Oricum, veninul "vaduvei" romanesti este comparabil cu cel al sarpelui cu clopotei. Din fericire, fiind un animal mic, cantitatea e mult mai redusa. Oricum, anul 2007 este anul cu cele mai multe semnalari ale "vaduvei". Principalul responsabil: clima extrem de secetoasa, care este propice pentru inmultirea speciei. Acesta, spune specialistul, este unul din factorii esentiali. Pe de alta parte, clima secetoasa si temperaturile extreme au modificat si numarul pradatorilor naturali ai acestui paianjen. "Vaduva" poate fi victima altor specii de paianjeni sau unor specii de insecte, in special a unei specii de viespe. Aici are loc un ritual al naturii de o cruzime socanta: viespile cu pricina isi depun ouale in coconul "vaduvei negre", puii paianjenului fiind ulterior decimati in timp ce altele isi depun oul in abdomenul paianjenului, larva devorand-ul de viu. Tot clima a modificat si nivelul populatiei prazilor care constau in hrana "vaduvei" (insecte, alti paianjeni etc).
Biologii se opun exterminarii
Razboiul declansat de autoritati, fireste, nu este pe placul biologilor de la "Grigore Antipa". "Noi nu putem accepta asa ceva si nici nu se procedeaza astfel. Nu este admisibil sa se intervina in echilibrul naturii, pentru ca consecintele sunt greu de calculat si apar dupa mai multi ani", spune Adam. Mult mai eficient ar fi, declara acesta, daca efortul autoritatilor s-ar axa pe educarea oamenilor, printr-o informare corecta asupra potentialelor pericole ce rezulta din interactionarea cu aceasta specie. Problema este gasirea unui echilibru pentru ca "vaduva" nu ataca omul, fiind un paianjen "pasiv" (are panza, deci nu umbla printre picioarele turistilor). Numai ca, in cazul cresterii numarului de exemplare, firesc, cresc si sansele de a interactiona cu omul, cu atat mai mult cu cat "vaduva" nu este un paianjen de talie mare (femela are 1-1,5 centimetri lungimea corpului). Practic, arata specialistii, trebuie evitate zonele in care acesta isi are habitatul, in special zonele de tufis sau din apropierea pietrelor, in general zonele ascunse. Scuturatul hainelor, verificarea incaltamintei sau supravegherea copiilor nu trebuie omise, mai spun biologii.
Tarantula Romaniei
In plus, ceea ce multa lume nu stie, explica Adam, nu toti paianjenii intalniti fac parte din specia "vaduva neagra". Exista specii inrudite cu "vaduva", cu care seamana foarte bine, de aici fiind usor facute confuzii. Pe langa "vaduva neagra", mai exista si un alt paianjen, de data asta fiind unul "activ", adica fara panza, care se deplaseaza in cautarea pradei. Seamana izbitor cu o tarantula, inclusiv prin dimensiuni. Daca vedeti o dihanie paroasa, lunga de trei centimetri (fara a se lua in calcul picioarele!) atunci tocmai ati facut cunostinta cu asa-zisul "paianjen lup". Este foarte pozibil sa fie prezent pe Litoral, dar nu traieste in zonele cu nisip, desi si-ar putea face aparitia si acolo, arata specialistii. Pe de alta parte, pericolul nu vine numai pe opt picioare, cat au paianjenii, ci si pe mult mai multe: miriapozii. Avem si de astia, mai ales pe plaje ca cele din 2 Mai sau din Vama Veche. Unele specii ating si 10 centimetri lungime (scolopendra), au muscatura veninoasa si extrem de dureroasa.
Atacul albinelor
Modificarile climatice din Romania, temperaturile extreme au modificat si comportamentul albinelor si al viespilor (de altfel, in Delta Dunarii exista o specie a acestora din urma mult mai periculoasa decat "media").
Practic, explica biologii, anii secetosi pot modifica acest comportement, din pacate, in sens agresiv. Caldura extrema cu care ne confruntam, lipsa apei, a vantului a afectat si "productia" de nectar a plantelor. Consecinta directa: albinele parasesc stupii in cautare de hrana. Deseori, insa, sunt semnalate cazuri de roiuri care ataca spontan, in locuri populate. Astfel de atacuri au avut loc in Bucuresti, Braila, Timisoara sau Galati. Albinele poposesc in fisurile zidurilor, sub stresini sau ferestre, in curti, gradini, spatiile dintre blocuri sau chiar pe peretii acestora. Un caz recent a fost la Braila, unde pe peretele unui bloc ANL a poposit un roi de albine, oamenii inspaimantati apeland la pompieri. Albinele, au spus apicultorii, au fost atrase de culoarea galbena a zugravelii, dar si de mirosul vopselei (de altfel, deseori aceste insecte sunt atrase de culori si de mirosuri tari). Atacul albinelor se datoreaza si modificarii ciclului lor de viata, in special datorita primaverii din acest an, timpurie si calduroasa, cu vegetatie aparuta mai devreme. S-au inregistrat cazuri cand, din cauza temperaturilor mari si a variatiilor de temperatura, albinele au iesit din stupii crescatorilor atacand animale si oameni.
Tepii dracului-de-mare
Locurile putin populate si nisipoase pot ascunde si alte surprize, toate neplacute, dar nu numai pe uscat, ci si in apa marii.
Scapi de "vaduva neagra", intri in apa si dai de dracul-de-mare. Dracul-de-mare sau "pestele dragon" sau "vipera-de-mare" ar fi o noua belea pe capul turistilor. Un peste urat, plin de tepi pe partea dorsala si in jurul "urechilor", a doua spaima a Litoralului din acest an, dupa "vaduva neagra". Dracul-de-mare sta pe fundul nisipos al marii, bine camuflat. Cine are ghinionul sa calce pe respectiva creatura este intepat instantaneu. Problema, explica biologul Alexandru Iftime, tot de la Muzeul "Grigore Antipa", este ca muscatura este extrem de dureroasa si de periculoasa, pestele secretand un venin extrem de puternic. Semnalari de intepaturi nu au fost pana in prezent, din fericire, pentru ca, in functie de conformatia victimei si cantitatea de venin a "dracului-de-mare" pot exista cazuri de deces. "Din cate stim, nu au fost pana acum raportari de acest fel", spune Alexandru Iftime, care ne-a precizat ca dracul-de-mare nu este o prezenta "abundenta" in vecinatatea plajelor, cu toate ca nu este o specie care traieste in largul marii. Nimic nu este insa litera de lege, literatura de specialitate situandu-l, ca spatiu de adancime, de la 1 metru la 150 de metri. "Frecvent el apare la 5-15 metri adancime, dar nu vara", precizeaza biologul. Marea Neagra mai are si alte specii "intepatoare" ce pot prezenta pericol: "scorpia-de-mare", "boul de mare" si mai cunoscuta pisica de mare.

---

Despre autor: