Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar trebui sa inceapa sa vina banii comunitari in tara. De altfel, premierul Calin Popescu Tariceanu si Danuta Hubner au semnat, joi, la Guvern, Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR)
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar trebui sa inceapa sa vina banii comunitari in tara. De altfel, premierul Calin Popescu Tariceanu si Danuta Hubner au semnat, joi, la Guvern, Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), document pe baza caruia Comisia Europeana aproba programele operationale elaborate de Romania. Pentru perioada pana in 2013, alocarea totala pentru Romania este alcatuita din banii Programului Operational de Convergenta (19,2 miliarde de euro), Programul Operational de Cooperare teritoriala europeana (0,5 miliarde de euro) si Instrumentele pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (13,3 miliarde de euro). Cofinantarea nationala (adica banii proveniti de la bugetul de stat, bugetele locale, dar si contributiile private) se ridica, in aceeasi perioada, la 5,5 miliarde de euro. Romania are 7 Programe Operationale Sectoriale (POS), care reprezinta documente de programare prin care se "implementeaza" prevederile CSNR: POS "Cresterea Competitivitatii Economice", POS "Transport", POS "Mediu", POS "Dezvoltarea Resurselor Umane", PO "Regional", PO "Dezvoltarea Capacitatii Administrative" si PO "Asistenta Tehnica". CSNR are ca obiectiv general reducerea diferentelor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pana in 2015.
Miliarde de euro pentru dezvoltare regionala si transport
Comisarul European pentru Politica Regionala, Danuta Hubner si ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely, au lansat, ieri, primul Program Operational Sectorial in Romania: REGIO - Programul Operational Regional, document prin care, in perioada 2007-2013, peste 4,6 miliarde de euro devin disponibile pentru regiunile Romaniei. Din aceasta suma, 3,72 de miliarde de euro reprezinta fonduri structurale, iar 880 de milioane de euro, contributia Romaniei. Fondurile vor fi alocate diferentiat pe regiuni in functie de gradul de dezvoltare al acestora si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte programe operationale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrata a tuturor regiunilor tarii. Programul Operational Regional (POR) a fost aprobat de catre Comisia Europeana, pe 11 iulie 2007, iar valoarea fondurilor alocate prin acesta reprezinta 19% din totalul fondurilor structurale alocate Romaniei in perioada de programare 2007-2013. REGIO a fost structurat pe 6 axe prioritare. Astfel, dezvoltarea durabila a oraselor - potentiali poli de crestere, va fi sprijinita prin cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor, inclusiv a celor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - se va face prin cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile; reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene si a celei de strazi urbane; constructia, reabilitarea, modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in conditii de siguranta, a localitatilor. Mai departe, imbunatatirea infrastructurii sociale se va face prin sprijinirea accesului populatiei la servicii de baza, printr-o mai buna infrastructura de sanatate, educatie, serviciilor sociale si pentru situatii de urgenta. Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local se realizeaza prin facilitarea cresterii economice durabile si crearea de noi locuri de munca la nivel regional si local prin crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea siturilor industriale, sprijinirea initiativelor antreprenoriale. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului sunt posibile prin valorificarea patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si prin imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement in vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarea economiilor locale si crearea de noi locuri de munca.
In cazul POS-T, Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T), fondurile alocate Romaniei pentru infrastructura de transport si integrarea retelei in cea a UE vor atinge 3,3 miliarde de euro, finantare destinata realizarii proiectelor de modernizare in sectorul rutier, feroviar si naval. Pe 12 iulie, oficialii de la Bruxelles au aprobat acest document, "instrument care dezvolta obiectivele Cadrului Strategic National de Referinta, stabilind prioritatile, scopul si modalitatea de alocare a Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru dezvoltarea sectorului de transport". Bugetul total al POS-T pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 23% din bugetul global al operatiilor structurale pentru Romania pentru perioada mentionata. Din aceasta suma, aproximativ 1,09 miliarde de euro reprezinta finantare nationala, in timp ce co-finantarea din partea Comunitatii va fi de aproximativ 4,57 miliarde de euro. Spre deosebire de REGIO, POS-T se deruleaza pe 4 axe: promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor in Romania prin asigurarea de conexiuni pentru portul Constanta, precum si cresterea tranzitului dinspre UE catre Sud, prin modernizarea si dezvoltarea Axelor Prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator; promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si a bunurilor intre regiunile Romaniei prin modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile; promovarea dezvoltarii unui sistem de transport echilibrat, in ceea ce priveste toate modurile de transport, prin incurajarea dezvoltarii sectoarelor feroviar, naval si intermodal si sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si prin imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.
Pe locul doi
Romania a obtinut aprobarea Comisiei Europene pentru cinci din cele sapte programe operationale, plasandu-se astfel pe locul doi, dupa Austria, ca numar de programe care au primit acceptul institutiei europene, a declarat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), Sebastian Vladescu, transmite Mediafax.
Reamintim, Comisia Europeana a aprobat, pana in prezent, cinci Programe Operationale Sectoriale din cele 7 ale Romaniei: Asistenta Tehnica, Regional, Cresterea Competitivitatii Economice, Transport si Mediu. "Aceste programe cumuleaza alocari de fonduri de la Uniunea Europeana de aproape 16 miliarde de euro, din cele 19,3 miliarde de euro cat reprezinta fondurile totale pe care Romania le va putea atrage din fondurile structurale si de coeziune. Cele doua programe ramase in procedura de aprobare vor primi avizul Comisiei Europene in luna septembrie", a explicat Vladescu. De altfel, si comisarul european pentru Politica Regionala, Danuta Hubner, a declarat ca discutiile pentru ultimele doua programe, Dezvoltarea Resurselor Umane si Dezvoltarea Capacitatii Administrative, urmeaza sa fie incheiate pana in luna septembrie. Reamintim, pentru agricultura si dezvoltare rurala sunt alti bani, ce urmeaza sa vina din alte fonduri comunitare, in suma de 13,3 miliarde de euro.
De remarcat, Uniunea Europeana are mai multe fonduri; din Fondul European de Dezvoltare Regionala se acorda sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, TIC, cooperare teritoriala europeana; din Fondul Social European se aloca sume pentru educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative, iar Fondul de Coeziune aloca bani pentru infrastructura mare de transport si mediu.
Birocratie cat cuprinde
"Ramane acum sa facem proiecte de calitate pentru a putea cheltui acesti bani, cu o atentie deosebita pentru gestionarea corecta a fondurilor", spunea premierul Tariceanu (foto) imediat dupa ce s-a semnat CNSR.
Pentru ca o companie sau o autoritate publica locala sa primeasca primii bani de la UE trebuie sa se mai intample unele lucruri. Dupa ce s-au aprobat programele operationale, Autoritatea de Management a fiecarui Program Operational va demara publicitatea pentru licitatiile de proiecte. Publicitatea dureaza cateva saptamani, dupa care se lanseaza efectiv licitatia de proiecte ce pot beneficia de finantare din fonduri europene. Daca finantarea pe care o cere o firma sau o autoritate locala este mare, termenul de depunere a proiectelor poate fi si de trei luni. Urmeaza apoi etapa selectiei proiectelor, care poate dura o luna. Ceea ce inseamna ca deja am ajuns in decembrie 2007. Pentru proiectele selectate ar putea fi cerute lamuriri si detalii suplimentare, adica inca o luna. In fine, la sfarsitul lunii ianuarie 2008 s-ar putea semna contractul de finantare din fonduri UE. In acest moment, solicitantul poate demara procedurile de achizitie a echipamentelor sau serviciilor pentru care a depus proiectul. De remarcat insa, aceste achizitii nu se pot face decat aplicand Legea achizitiilor publice, ceea ce conduce automat la prelungirea termenelor cu inca 3 luni.
Abia dupa ce se semneaza contractul de achizitii, solicitantul se poate "apuca de treaba", dar, mai intai, pe banii proprii, din co-finantare. In fine, dupa ce realizeaza prima etapa a proiectului (pe care si-a stabilit-o singur, in proiectul depus pentru finantare) solicitantul poate cere rambursarea partii din cheltuielile eligibile pentru a fi decontate din fonduri comunitare. Ceea ce inseamna, probabil, ca va vedea primii bani europeni abia spre jumatatea anului 2008.
Pasi pentru accesarea finantarii
Primul pas se refera la faptul ca beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele (exista un model unic de cerere de finantare cu anexe diferentiate pe fiecare Fond), iar apoi cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar/ Autoritatii de Management. Pasul trei reprezinta verificarea conformitatii administrative a cererii (conform procedurilor interne ale fiecarei Autoritati de Management). In general, verificarea vizeaza depunerea in termen, completarea corecta, avizele necesare, studii de fezabilitate, documente de confirmare a cofinantarii.
Urmatorul pas este reprezentat tot la verificari, dar in ceea ce priveste eligibilitatea proiectului. Cerintele minime se refera la tipul de interventie si legatura cu obiectivele Programului Operational: natura beneficiarului, valoarea asistentei solicitate, nivelul de cofinantare, durata proiectului. La pasul cinci se realizeaza evaluarea tehnica si financiara a proiectului: obiectivul, rezultatele preconizate, activitatile si resursele aferente, necesitatea proiectului, precum si capacitatea de management. In fine, ultimii doi pasi sunt reprezentati de activitatile de selectare a proiectului (conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare si prezentate in Documentul-Cadru de Implementare -"Programul Complement") si de aprobarea si semnarea contractului de finantare.
Documente anexe
Printre alte documente pe care autoritatile implicate in "distribuirea" banilor de la Uniunea Europeana le cer, se regasesc statutul sau documentele de asociere ale companiilor care cer finantare, bilanturile oficiale pe ultimii trei ani, adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat, cazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului si al reprezentantului tehnic. De asemenea, solicitantul, in functie de ceea ce cere, ar putea fi obligat sa prezinte autoritatilor avizul de mediu, analiza impactului de mediu, autorizatia de constructie, precum si documente de confirmare a contributiei solicitantului. In plus, ar trebui prezentate un plan de afaceri, un studiu de fezabilitate, o analiza cost - beneficiu, proiectul tehnic, precum si CV-urile persoanelor implicate in managementul implementarii proiectului. De remarcat, aceste documente pot fi completate cu altele pe care Autoritatile de Management ale fiecarui Proiect Operational in parte le-ar putea cere pentru ca un solicitant sa poata participa la selectia de proiecte finantate din bani comunitari.
Implementarea proiectului
Prima cerinta se refera la respectarea activitatilor prevazute in proiectul aprobat si a calendarului de implementare. De asemenea, trebuie respectata legislatia in domeniul ajutorului de stat, al protectiei mediului, precum ai al achizitiilor publice. De remarcat, orice achizitie de bunuri sau servicii realizata de o companie privata, dar care primeste bani din fonduri comunitare sau bugetare va trebui sa organizeze licitatii sau selectie de oferte, dupa cum stipuleaza legea achizitiilor publice. In plus, la implementarea proiectului se va pastra contabilitate separata pentru acestea, se va asigura o pista de audit corespunzatoare si, de asemenea, publicul va fi informat cu privire la proiect si la finantarea obtinuta.
Cofinantare
La nivel national, cofinantarea este compusa din cofinantarea de la bugetul de stat, din alte cofinantari publice, precum si din cofinantarea privata. De principiu, pentru autoritatile publice si ONG-uri, nivelul cofinantarii proprii a fost stabilit la 2-5% din valoarea eligibila a proiectului. Pentru cofinantarea privata, nivelul poate fi intre 20 si 50% (nivelurile sunt dictate de regulile ajutorului de stat), aceasta fiind proprie a beneficiarului, dar putand fi asigurata din surse proprii sau atrase (imprumuturi, emisiune de obligatiuni, diverse alte surse).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.