Cand eram student in anul intai ma credeam un potential mare politician. Activam nevoie mare intr-o oraganizatie civico-politica si ma aflam in mare prietesug cu organizatia de tineret a viitorului cadavru politic PNTCD. Junii credinciosi si democrat
Cand eram student in anul intai ma credeam un potential mare politician. Activam nevoie mare intr-o oraganizatie civico-politica si ma aflam in mare prietesug cu organizatia de tineret a viitorului cadavru politic PNTCD. Junii credinciosi si democrati m-au invitat, tinand cont ca eram studinte in istorie si publicist, sa le conferentiez despre faptul ca Iuliu Maniu era un precursor al crestin-democratilor moderni.  Am comis un text inept despre morala crestina si valorile national taranismului si m-am apucat sa-l citesc in fata a vreo treizeci de cetateni care aveau un aer plictisit, care ar fi preferat probabil sa joace baza sau lapte gros, dar pe care disciplina de partid ii obliga sa se holbeze la mine. INVATACEAUA. Din primul rand, insa, se holba la mine cu oarece interes o fata inalta si blonda, cu o privire albastra, oarecum interesata. Cand mi-am terminat maretul expozeu, a venit tinta la mine si mi-a spus: "Sunt Monica, am fost Miss Hunedoara in 1993, acum vreau sa ma fac politiciana!". M-a tras intr-un colt si a marturisit suav si cu dezacorduri ca ar vrea sa o invat, eventual contra cost, politologie. Ne-am hotarat sa ne vedem a doua zi, la o cafea, sa punem la punct amanuntele, dupa ce am asigurat-o marinimos ca o sa-i explic trebi din pura camaraderie si "pentru cauza". Am dat nas in nas, dupa cum a vrut ea, la o carciuma scumpa unde ca sa ma epateze, ma astepta cu niste whisky si Cola. Mi-a povestit pe scurt existenta ei, cum e din neam de luptatori, cu tata director de parnaie si proprietar de turme. Cica neamul, care o bagase la o facultate particulara de Drept din Bucuresti, era dispus sa investeasca si intr-o potentiala cariera de politician a fetei. Vadit bine dispus dupa ce bausem aldamasul, am invitat-o la mine acasa, unde aveam bibliografia si patul necesar s-o pot invata doctrine politice. Mai intai, i-am vorbit despre taticul UDC-ului din Germania, Konrad Adenauer si apoi m-am apucat sa o mangai pe tate. Cum nu s-a opus, am concentrat cat am putut ce stiam despre contradictia marxism-liberalism si m-am apucat sa o dezbrac. Inainte sa o intorc cu picioarele-n sus am mai scremut ceva despre statul taranesc inchipuit de Uniunea Agrara din Bulgaria, dupa primul razboi mondial. La scurt timp dupa ce am terminat, am reluat "cursurile". Mi-am dat seama ca are un "nivel ideologic scazut": cand am pus-o sa-mi povesteasca ce stie despre doctrina crestin democrata nu a putut sa scoata din ea nimic. I-am explicat despre capitalism si protectie sociala, iar ea a inteles ca "popularii si crestin-democratii este capitalisti care se protejeaza". In loc de Karl Marx, ii iesea pe gura invariabil "Cal Max". In schimb, avea o retorica buna atunci cand incepea cu neamul romanesc si patria, ii curgea o lacrima in ochisor cand ii injura pe unguri ca nu le intelege limba. Am mai facut vreo trei-patru meditatii in saptamana urmatoare si mi-am dat seama ca nu are nici macar imaginatie-n pat. Intr-o seara m-am pilit ceva mai rau si i-am zis ca degeaba e frumoasa daca e proasta ca noaptea si, cireasa peste tort, se comporta sexual ca un sac de cartofi. M-A RASCOLIT GIGI. S-a suparat pe mine definitiv. Mi-a ars o palma si-a pus hainele si a plecat in tromba. Am revazut-o, pe strada, dupa cateva saptamani, dar nu mi-a raspuns la salut. In 2004, cand l-am vazut pe editorialistul Dan Pavel tragand limbi in posteriorul ciobanoiului agramat Jiji, in timp ce-l invata ce-i filozofia, mi-am adus aminte cu multa duiosie de Mona. Chiar ma intrebam ce o mai fi facand. Cam in ajunul alegerilor locale, am facut o deplasare de serviciu in mai multe orase din Transilvania. Ajunsesem intr-un soi de municipiu, cenusiu si plicticos. Ma plictiseam in camera unui hotel de mana a paispea si butonam lent telecomanda. Voiam sa trec fara sa ma uit peste canalul de televiziune local, cand am auzit: "Are cuvantul domnisoara Mona N., din partea Partidului Romania Mare!". Am auzit ceva foarte cunoscut, despre "popularii ieuropeni care e crestini si protectia economico-sociala ca un sir de corectii in plan economic". Nu se schimbase deloc, nici fizic si nici mental. A doua zi a trebuit sa plec de acolo relativ devreme, nu am avut timp sa ma duc sa-i prezint omagiile mele, cu toate ca mi-ar fi placut la nebunie sa o vad tinand un discurs fulminant in fata poporului. Ajuns acasa, in Bucuresti, am verificat pe net dupa alegeri rezultatele. Mona obtinuse scorul glorios si onorant de 3,62%, ceea ce m-a facut teribil de mandru de invataceaua mea.
Despre autor:
