Magia e big bangul din care se nasc lumile literaturii fantasy, iar dragonul cu ochi albastri care i-a trezit din nou pe oameni la fantezie se numeste J.K. Rowling. Alti monstri sacri ai literaturii fantasy, precum Tolkien si Pratchett, au dat „sense of wonder" lumii religios-stiintifice in care traim, dar J.K. Rowling a semnat certificatul de nastere al unei noi ere in literatura mondiala: the Age of Fantasy.

Cutremurul stirnit dintr-o lovitura de mama vrajitorasului viteaz Harry Potter a maturat prejudecatile celor mai prestigioase edituri si a transformat zeci de milioane de copii si adulti in devoratori de fantasy. De pe creasta valului, sfioasa J.K. Rowling a strins in jurul volumelor sale un numar urias de copii, care nu prinsesera, pina s-o citeasca pe ea, desavirsitul gust al literaturii fantasy, si a tras o pleiada de autori noi dupa ea, in topuri. „J.K. Rowling a creat un public urias pentru fantasy: copiii, care citesc acum orice aduce cu Harry Potter. Ea a lansat o moda in a scrie fantasy. Marile edituri aloca bani foarte multi campaniilor de promovare chiar si a unor autori aflati la prima carte, in speranta ca unul dintre ei o sa fie urmatorul Rowling", spune Anca Eftime, director la Editura Corint Junior, care publica cele mai multe titluri fantasy de pe piata romaneasca. Adultii lumii anglo-saxone aveau deja o fascinatie educata de 100 de ani fata de fantasy, indusa de stapinul lumii Inelelor, hipnoticul J.R.R. Tolkien, sau de C.S. Lewis, in anii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, sau de catre paroxisticul ironist si parodist Terry Pratchett, in ultimii 20 de ani.

„Pina sa apara Rowling, Terry Pratchett tinea toate topurile cu seria «Lumea Disc». Alta autoare foarte cunoscuta de fantasy e si Ursula LeGuin, mai apropiata de Tolkien, dar ei scriau fantasy pentru adulti. Terry Pratchett (foto) a inceput sa scrie mai tirziu pentru copii volume ca «Trilogia Nomilor», «Uluitorul Maurice si rozatoarele lui educate» sau «O palarie pina la cer», pe care noi le-am scos anul acesta. Terry Pratchett nu e o moda, are publicul lui, e dragoste pentru literatura", spune Eftime.

Sapte ani editurile i-au subestimat lui J.K. Rowling magia povestilor si manuscrisul primului volum din seria „Harry Potter" era deja prieten la catarama cu geanta ei, cind a fost acceptat cu precautie de un editor. Acum, in luna a saptea a anului 2007, lansarea volumului sapte al seriei e asteptata cum n-a mai fost nici o carte in istoria literaturii. „Rowling e autoarea tradusa in cele mai multe limbi vreodata, 64, a fost tradusa chiar si in latina si in greaca veche. Volumele au sapte sute, o mie de pagini si nici un copil nu se vaita ca trebuie sa citeasca asa de mult", spune Adriana Savu, director de marketing la Editura Egmont, care a vindut in Romania jumatate de milion de exemplare cu seria „Harry Potter".

Pentru ca a ajuns asa fenomenal de bine vazut de catre atitia copii, lui J.K. Rowling i s-a luat dreptul de viata si de moarte asupra personajului sau. „Rowling are o mare responsabilitate si nu poate sa-l faca sa dispara in ultimul volum, nu stii ce s-ar putea intimpla, se poate ajunge la fapte necugetate. Ar fi foarte dureros pentru copiii care il iubesc pe Harry Potter, traiesc ca Harry Potter, intr-o lume ca aceea a lui Harry Potter", spune Adriana Savu. Aici se afla de fapt si cheia succesului povestii micului vrajitor, crede Adriana Savu. E ca toti ceilalti copii. „E un elev absolut normal, plictisit de anumiti profesori, are supararile si urile lui, nu e absolut pozitiv, dar faptele lui sint pozitive. Se regasesc in el foarte multi copii care poate nu sint foarte buni la scoala, dar pot face multe alte lucruri extraordinare. E mesager al luptei pe care fiecare dintre noi o ducem cu lucrurile rele."

Creatorii de fantasy, cu mic, cu mare, se invirtesc prin bestiar, anglo-saxon, celtic sau nordic, si-si aleg plamada potrivita pentru personajele asupra carora doresc sa sufle viata. Daca ar incerca sa dea de urma personajelor din fantasy-ul de azi, Domnica Macri, prima traducatoare a lui Terry Pratchett in Romania, ar pierde-o in vremurile in care puricii se potcoveau si toti caii, fara discriminare, zburau: „Nu mai stii de unde vin: unele sint din folclorul celtic, altele din folclorul nordic, dragonii apar, de exemplu, peste tot in mitologia britanica, dar si in cea chineza sau asiatica. Toate au aterizat de mult in aceasta supa, care e fondul vechi de cind lumea al creatiilor fantastice, in care au fost lasate sa fiarba laolalta, vreme de secole, mitologii, basme populare, istorie, hagiografie, dupa cum o defineste Tolkien". Asa cum pe vremuri basmele, in care binele invingea intotdeauna raul, faceau parte dintr-un ritual prin care stra-strabunicii strabunicilor nostri incercau sa refaca echilibrul lumii, sa citesti azi o carte sau sa vezi un film fantasy e tot un fel de ritual. „Intr-un fel, desi sint diluate, isi pastreaza functia magica, de a repara realitatea prin basm si prin forta cuvintului", crede Domnica Macri.

Ce au in comun mai toate cartile de fantasy este magia, indispensabila, spune traducatoarea lui Pratchett, oricarei lumi fantastice. Ingredientului principal, fiecare autor ii adauga specialitatea lui. „J.K. Rowling are intriga si punctele culminante foarte bine construite. Fiindca a scris pentru copii, e specialista in ingredientele care sa-i atraga pe copii, a recreat foarte bine lumea scolara, chestiile formidabile pe care ar vrea sa le traiasca orice copil. Relatiile interpersonale sint foarte bine lucrate, in cartile ei se regaseste societatea britanica in toate straturile ei. Tolkien e mamutul literaturii fantasy, a inventat lumi, geografii, limbi, mitologii, popoare", se pleaca cu respect in fata uriasului Domnica Macri. Iar lui Terry Pratchett, considerat steaua din virful tichiei literaturii fantasy, reputatia i-a fost construita de nisipurile miscatoare, care-s umorul si imaginatia lui formidabile. Cu el nu stii niciodata ce te asteapta. „Spune-mi ceva, din literatura, din stiinta, din religie, nu conteaza, si, daca ma ajuta memoria, iti dau cartea, volumul si pagina unde a fost parodiat de Pratchett. Parodiaza tot ce misca!", e indragostita si acum traducatoarea lui. Cind l-a citit prima data in engleza pe cel care de regula innoada mintile traducatorilor cu jocurile lui sclipitoare de cuvinte, Domnica Macri l-a tradus fara sa tina seama de faptul ca nici o editura nu i-o ceruse: „Cel mai mult mi-a placut al treilea volum din seria «Lumea Disc» si am zis: «Pe asta trebuie sa-l traducem!». Parea imposibil, e foarte greu de tradus, uneori cind le citeam o formulare prietenilor mei si ii intrebam cum sa o traduc, imi spuneau: «Tai-o!». Dar m-am ambitionat, eram un grup de prietene, «un sobor de vrajitoare», si am reusit", a convertit Domnica Macri pina la urma magia lui Pratchett in romana. Un an a umblat cu „Magia de ambele sexe" in geanta, pina sa afle, intimplator, ca Editura Noesis tocmai avea in plan sa-l publice pe Pratchett.

Anglia si America iubesc cel mai tare literatura fantasy, pentru ca sint cele mai inzestrate cu „sense of wonder", spune traducatorul „Trilogiei Nomilor" a lui Terry Pratchett pentru Editura Corint Junior, Dan Dobos - el insusi autor de SF. Mai fantasy spus, „sense of wonder" ar putea denumi „simtul mirarii", placerea de a te minuna. Romanii nu prea au „simtul mirarii" si de aceea fantasy-ul, cea mai bine vinduta literatura din lume, n-o sa aiba niciodata succesul fabulos pe care il are acum in alte lumi decit a noastra. Dan Dobos: „Publicul roman e mai putin sensibil la «sense of wonder». La noi, capacitatea de a te minuna citind si vazind filme fantasy sau SF e privita ca tinind de copilaria spiritului. Oamenii cred ca pe masura ce cresc trebuie sa-si explice prin stiintific sau religios tot ce-i inconjoara. E normal sa fie asa, de vreme ce de la Spiru Haret incoace educatia romaneasca a stat fie sub spectrul religios, fie sub cel materialist-stiintific. Pe cind Vestul a nascut si a educat constiinte libere, care nu au reflexul de a judeca exclusiv religios sau materialist-stiintific realitatea". Fantasy-ul e privit ca o literatura pentru cei care nu s-au lamurit inca, dar care mai cred inca in zine, pitici, broaste fermecate sau Mos Craciun, desi radacinile sint adinci in realitatea fiecarui secol in parte. „Nu trebuie sa ne lasam pacaliti. Hobbitii lui Tolkien, o noutate in bestiar, sint o metafora sociala, au aparut din experienta lui in transeele Primul Razboi Mondial. Credinta lui, aproape socialista, era ca ceea ce defineste un neam si o lume, valorile umanitatii sint depozitate in little people, oamenii marunti. Un «Sam Gamgee» l-a si salvat de la moarte. Mergind mai in spate, «Frankenstein»-ul lui Mary Shelley a aparut din filtrarea a ceea ce spunea despre politica tatal ei, cunoscut om politic al vremii", spune Dan Dobos. Dind timpul si mai inapoi, el crede ca toate creaturile fantastice povestite din neam in neam si din tata-n fiu sint tot ce au vazut de-a lungul vremii ochii nedumeriti ai umanitatii. „Sa luam de exemplu piticii. In Germania interbelica a fost o intreaga discutie cind s-au descoperit niste schelete ale unor oameni foarte mici si diformi, de 1,20 - 1,30 m, linga vechi exploatari miniere. Si s-a explicat de ce erau asa de mici, pe vremea aceea in mine munceau din greu de la virste foarte fragede, iar la a doua, a treia generatie apareau scaderi in inaltime. Daca mai punem si consangvinitatea la care se ajungea in populatiile putin numeroase… Piticii s-au nascut din mirarea unor calatori, care i-au vazut aparindu-si galeriile", au dat piticii frisoane si nazistilor, care nu puteau sa conceapa ca au avut si asa stirpituri drept stramosi. Centaurii, orcii s-au nascut tot dintr-o mirare, continua Dan Dobos. „Centaurii s-au nascut in Grecia. E limpede ca sint primii oameni calare, de origine asiatica, primii care imblinzisera calul, iscusiti in minuirea arcului, vazuti de greci. Orcii, iarasi, cred ca sint expresia ciocnirii dintre Homo Sapiens si Neanderthalieni." Englezii si americanii se dau in vint dupa fantasy si pentru ca civilizatiile lor sint intr-o faza post audiovizuala. „Nu ii mai subjuga televizorul ca la noi si citesc, sint mari consumatori de divertisment scris. Cartile sint foarte bine scrise, in SUA sau in Marea Britanie nu e o rusine sa fii scriitor de fantasy, SF sau horror, ba, dimpotriva, dar la noi cind cineva vrea sa scrie o carte, vrea sa intre cu ea direct in istoria literaturii. Frank Herbert spunea la un moment dat scriitorilor: «Nu uitati nici o clipa ca sintem entertaineri!»", isi aduce aminte Dan Dobos.

Homer era un fel de autor fantasy

Specialist in literatura greaca si latina si traducator al autorului de fantasy Robert Jordan, publicat de Editura Rao, Cezar Tabarcea il gaseste la capatul liniei paterne a literaturii fantastice pe Homer: „Ca si in fantasy-ul contemporan, apar la ceea ce noi numim conventional Homer, ca nu putem fi siguri ca a existat vreodata un om cu acest nume, supranaturalul, personajele fantastice, lumile inventate. Diferenta e ca autorii moderni sint creatorii acestor lumi, pe cind Homer nu avea senzatia ca creeaza, ci ca povesteste ceva ce a fost, chiar daca nu mai tine de realitatea lui imediata". Faptul ca aproape fiecare carte fantastica din zilele noastre nu e lasata singura, de capul ei prin literatura, ci e bine integrata intr-o serie, ii apropie iar, dupa parerea lui Tabarcea, pe autorii de fantasy de Homer: „Iliada si Odiseea faceau la rindul lor parte din povestea mai larga a razboiului troian". Cind a tradus primele doua carti din seria „Roata Timpului", a lui Robert Jordan, „Ochiul Lumii" si „In cautarea Cornului", Cezar Tabarcea a avut mult de furca: „E foarte minutios, cu descrieri foarte lungi, descrie fiecare gest al personajelor, cum ridica mina, sprinceana, frazele sint foarte incarcate, nu e engleza din filme. Ca toti autorii de fantasy, si el creeaza o lume cu niste realitati care trebuie redenumite in romana, cuvinte care trebuie inventate". Daca in strainatate se citeste fantasy la toate virstele, Cezar Tabarcea crede ca in Romania genul, patruns de curind la noi, e deocamdata mai mult pentru adolescenti si tineri: „Daca ai o anumita virsta, ai un gust format, e mai greu sa-l schimbi. Si daca prima carte pe care o citesti nu e pe sufletul tau, atunci abandonezi genul".

Ana Flutur, redactor coordonator la Editura Rao, crede ca Tolkien i-a indragostit pe cititori de literatura fantasy: „Din opera lui se adapa restul autorilor de literatura fantastica, fiecare autor care vrea sa fie de succes preia din el o nisa, pe care apoi o dezvolta. Tolkien a fost primul care a aratat ca literatura fantasy nu e o literatura minora".

Si romanilor tot Tolkien le-a deschis ochii catre fantasy, dar prin cele trei filme facute dupa ,,Stapinul Inelelor’’, ajutat fiind si de Harry Potter in varianta cinematografica. Ana Flutur stie cine au fost primii treziti: „Literatura fantasy este literatura momentului. Tinerii sint conectati la fenomenul fantasy, sint la curent cu ce se intimpla in afara in domeniu, ce carti au aparut, le citesc in engleza, discuta pe forumuri".

Bani adevarati pentru marketingul fantasy Cel putin jumatate din topul filmelor care au avut cele mai mari incasari din istoria cinematografiei este alcatuit din filme fantasy sau SF. Dintre acestea, „Stapinul Inelelor" a avut incasari de 2, 9 miliarde de dolari, iar filmele din seria ,,Harry Potter’’ 4,4 miliarde de dolari. J.K. Rowling este acum cel mai bogat autor din istoria literaturii. Investitiile in publicitate pentru promovarea internationala a brandului Harry Potter - carti, filme, DVD-uri - s-au ridicat la peste 388 de milioane de dolari.

Fenomenul Harry Potter ,,Harry Potter and the Deathly Hallows", cel de-al saptelea si ultimul volum din seria ,,Harry Potter", va fi lansat la miezul noptii, pe 21 iulie. Primele sase carti s-au vindut, in lumea intreaga, in aproximativ 395 de milioane de exemplare, facind din J.K. Rowling prima autoare miliardara in dolari. Cartile din seria „Harry Potter" s-au vindut in peste 325 de milioane de exemplare, au fost traduse in 64 de limbi, iar cinci dintre volume au fost ecranizate, cu un box office urias. J.K. Rowling este pseudonimul literar al lui Joanne Rowling, nascuta in Anglia, linga Bristol, pe 31 iulie 1965. Ea este licentiata in limba si literatura franceza si a lucrat initial in Londra, in cadrul Amnesty International.

Despre Philip Pullman, autorul celebrei serii fantasy „His Dark Materials", pe www.cotidianul.ro/select