De ce statele din fostul bloc comunist nu reusesc sa intoarca pagina trecutului comunist, se intreaba ziarul francez Le Monde, intr-o ancheta, in care, dupa ce realizeaza o trecere in revista a fenomenului lustratiei, incearca sa gaseasca explicatia. Pentru ca aceste tari nu au optat pentru infiintarea unor comisii "adevar si reconciliere", de genul celor din Chile sau Africa de Sud, care au contribuit la inchiderea celor mai dureroase capitole ale istroriei. De asemenea, o astfel de abordare nu a putut fi posibila din pricina specificitatii blocului comunist si a contextelor nationale. Sinteza Le Monde se refera si la Romania, pe care, alaturi de Bulgaria, o include la capitolul "Lustratie intarziata".
Situatie problematica la Bucuresti
Daca romanii au reactionat foarte rapid la caderea Zidului Berlinului, condamnand imediat cuplul Ceausescu, situatia arhivelor a ramas multa vreme problematica in cele doua tari, comenteaza publicatia franceza, adaugand ca, pana in acest moment, romanii si bulgarii au pus in practica doar foarte putin din legea lustratiei. In Bulgaria, o lege a lustratiei a fost adoptata in 1992, in timp ce in Romania presedintele Traian Basescu s-a angajat doar sa promoveze un astfel de text, dupa reconfirmarea sa la conducerea tarii, in urma referendumului din 19 mai, aminteste Le Monde. žArhivele au fost desecretizate cu adevarat in 2006, inaintea aderarii celor doua tari la Uniunea Europeana, noteaza autorul comentariului, amintind declaratia presedintelui Traian Basescu, din august 2006, conform careia Romania nu ar fi putut adera la Uniunea Europeana fara a desecretiza arhivele Securitatii. Concluzia ziarului francez este ca "Romania si Bulgaria, primite in UE in numele celui de-al cincilea val al extinderii, trebuie, si la acest capitol, sa justifice asanarea morala a vietii politice pentru a-si consolida constructiile democratice".
Conform materialului din Le Monde, Germania si Cehoslovacia sunt "tari precursoare". Chiar daca in Germania, imediat dupa caderea Zidului Berlinului agentii STASI au trecut la arderea dosarelor politiei politice, aici a fost infiintata, din martie 1990, o comisie speciala care se ocupa de controlul dizolvarii Ministerului pentru Securitate Interna, al carei presedintele este pastorul Joachim Gauck. "Asa a aparut primul Institut al Memoriei, care va colecta totalitatea arhivelor care au putut fi consultate incepand cu 1992. Legea lustratiei este adoptata in august 1990 si impune controlul sistematic al trecutului politic al functionarilor cu rang inalt", explica ziarul francez. Alegerea lustratiei imediate a putut fi observata si in cazul Cehoslovaciei, prima tara care a utilizat acest termen pentru desemnarea legii din 1991, privind interzicerea numirii in functii administrative, politice si economice in institutiile de stat a fostilor functionari ai Partidului Comunist si agentilor STB. Dar, se spune in comentariu, a trebuit sa se astepte data de 8 iunie 2007 pentru ca Republica Ceha sa ia decizia infiitarii unui Institut pentru Studiul Totalitarismului.
Polonia, absenta unei reconcilieri
"In aprilie 1989, acordurile mesei rotunde, negociate de opozitia democrata, initiaza o politica de reconciliere nationala, al carui obiectiv este acela de a mentine o societate afectata de 45 de ani de totalitarism. In 1992, ministrul de Interne, Antoni Macierew, prezinta in Parlament o lista cu numele unor presupusi agenti, pentru a destabiliza puterea. Pe aceasta lista se afla si Lech Walesa, sef de stat si lider istoric al formatiunii Solidaritatea", mentioneaza Le Monde, precizand ca Parlamentul a adoptat o lege abia in 1997, actul normativ obligand orice persoana care incearca sa obtina un post de rang inalt de responsabilitate publica sa informeze opinia publica in legatura cu eventuala sa colaborare. Dar, venirea la putere, in 2005, a dreptei conservatoare, a reprezentat o noua cotitura. Noul regim, profund anticomunist, a adoptat, in 2006, o alta lege, mult mai dura decat cea anterioara si care a facut ca 700.000 de polonezi sa aiba de ce sa se teama, subliniaza publicatia franceza.
Spre deosbire de Cehia si Germania, Ungaria a dorit sa evite o initiativa de amploare.
O prima lege a lustratiei a fost adoptata in 1994, fara masuri de constrangere: colaboratorii trebuiau sa demisioneze, in caz contrar, trecutul lor urma sa fie publicat. Arhivele au ramas inchise pana in 1997, iar numeroase dosare au ramas clasate drept "secrete de stat", arata ziarul francez.
Tarile baltice, obstacolul rus
Lituania, Estonia si Letonia abordeaza acest proces intr-un context special, avand in vedere ca cele trei state au facut parte din URSS, politia lor politica fiind KGB-ul. Mai multe legi ale lustratiei au fost adoptate in cele trei tari, care impun o declaratie de necolaborare candidatilor la functiile importante in stat. (Luciana POP)
Lustratia din Bulgaria
Dupa 17 ani de tranzitie spre un sistem multipartinic, Bulgaria - codasa tarilor foste sovietice in confruntarea cu trecutul totalitar - face primii pasi in elucidarea colaborarilor cu fosta politie secreta, informa International Herald Tribune preluat de Rompres.
Intr-un prim pas timid, o comisie creata in luna aprilie a monitorizat candidatii la primele alegeri europarlamentare desfasurate in Bulgaria la 20 mai. Dintr-un total de 218 candidati, comisia a stabilit ca sase dintre acestia colaborasera cu fostele servicii secrete.
Trebuie spus ca membrii comisiei nu au consultat de fapt dosarele fostelor servicii secrete, ci au trimis scrisori actualelor servicii, cu intrebarea daca numele candidatilor apareau in catalogul lor de agenti, ofiteri si informatori. Acest lucru se intampla deoarece serviciile secrete controleaza inca arhivele fostelor servicii, care urmeaza sa fie predate comisiei, pana in luna august. Procedura a fost stabilita printr-o lege de deschidere a arhivelor fostelor servicii secrete adoptata cu doar doua saptamani inainte ca Bulgaria sa adere la UE. Exista insa o doza de scepticism privind deschiderea dosarelor. Acestea reprezinta arme politice de temut, continand informatii extrem de compromitatoare pentru multi dintre liderii politici. Comisia insarcinata cu deschiderea dosarelor este compusa din fosti membri ai Parlamentului de la Sofia, jurnalisti, fosti oficiali de stat, fara ca vreunul dintre acestia sa fi fost persecutat politic de catre securitate in timpul perioadei comuniste.Comisia a inceput verificarile in privinta unor oficiali bulgari de rang inalt, printre care judecatori ai Curtii Constitutionale, membrii ai consiliului de administratie al Televiziunii Nationale, dar si a tuturor celor cu functii inainte de 1989. (D.E.)
Consiliul Europei critica lustratia din Polonia
Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Thomas Hammerberg, a denuntat la Strasbourg politica lustratiei din Polonia, ce vizeaza persoanele care au colaborat cu fostul regim comunist. Potrivit comisarului, actuala lege (considerata de curand partial neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala), "nu respecta normele statului de drept".
La jumatatea lunii mai, Curtea Constitutionala din Polonia a invalidat o lege foarte controversata privind lustratia, destinata verificarii trecutului a circa 700.000 de polonezi, informeaza Mediafax.
Textul prevede sanctiuni in cazul persoanelor care refuza sa completeze un formular pentru a declara daca au colaborat sau nu cu fosta politie secreta comunista (SB), inainte de 1989. In hotararea sa, Curtea Constitutionala a invalidat in special articolele privind lustratia in randul jurnalistilor, directorilor de scoli sau universitati private sau al directorilor de companii cotate la bursa. In urma deciziei Curtii Constitutionale, premierul Jaroslaw Kaczynski a anuntat lansarea lucrarilor pentru elaborarea unei noi legi a lustratiei, care ar putea consta in deschiderea completa a arhivelor fostei politii secrete, dupa eliminarea informatiilor sensibile, cum ar fi detaliile privind viata privata a persoanelor. Dreapta conservatoare, aflata la putere in Polonia, a introdus un nou proiect de lege care obliga ofiterii de rang superior sa declare eventualele lor colaborari cu serviciile speciale comuniste. Initiativa vizeaza epurarea armatei, din motive de securitate, de fosti agenti ai serviciilor secrete poloneze, care au colaborat cu serviciile sovietice in perioada comunista. (D.E.)
Romanii cred ca CNSAS acopera securistii
Aproape jumatate dintre romani, (49,3%) considera necesara adoptarea legii lustratiei, in timp ce 24% dintre subiectii intervievati o considera inutila, iar 5,7% cred ca adoptarea unei asemenea legi ar fi daunatoare, in timp ce 21% au raspuns ca nu stiu, releva un sondaj al Biroului de Cercetari Sociale, realizat in perioada 22 iunie - 30 iunie, informeaza Rompres. Totodata, 47,6% dintre respondenti cred ca CNSAS a contribuit, pana acum, mai degraba la acoperirea si la protejarea fostilor securisti si turnatori, 21,2% cred ca CNSAS a contribuit la deconspirarea fostilor colaboratori ai Securitatii, iar 31,2% nu au dat un raspuns exact. Totodata, 35% dintre participantii la sondaj, cred ca presedintele Traian Basescu a facut politie politica, 23% considera ca seful statului nu a facut, iar 42% au raspuns ca nu stiu. Sondajul BCS a fost realizat pe un esantion de 1,182 de persoane, in varsta de peste 18 ani. Esantionul este considerat reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, cu o eroare statistica de 2,9%. (D.E.)
Securist la presedintia ceha
Ivo Velisek, presedintele administratiei Castelului din Praga, sediul presedintiei, a colaborat cu fosta politie secreta comunista (StB), a informat cotidianul Pravo facand referire la o serie de documente din arhiva StB, relateaza Mediafax. Potrivit cotidianului, Velisek a fost inregistrat in categoria consilieri cu statut special a STB, cu numele de cod Obchodnik (om de afaceri), la inceputul anilor '80. Pravo scrie ca dupa 1989, Velisek a completat un certificat de lustratie negativ, care dovedeste ca nu a colaborat niciodata cu StB, si a obtinut functia pe care o detine si in prezent. Potrivit documentelor StB, Velisek, care si-a efectuat studiile in cadrul Universitatii de Agricultura si era in acelasi timp gardian intr-un magazin din departamentul Kotva din Praga, a colaborat cu StB de buna voie. Conform cotidianului Pravo, Velisek recunoaste ca a avut contacte cu politia secreta, sustinand insa ca acestea au avut legatura doar cu activitatea desfasurata in magazinul al carui angajat a fost. El sustine ca nu a provocat nimanui prejudicii in mod constient. (D.E.)
Polonezii, obositi de lustratie
Peste doua treimi dintre polonezi considera ca lustratia serveste exclusiv jocurilor politice, releva un sondaj de opinie realizat la inceputul lunii iunie de CBOS, a carui principala concluzie este ca polonezii s-au saturat de lustratie, scrie Gazeta Wyborcza, preluata de Rompres. Mai putin de o cincime din polonezi considera ca problema dezvaluirii materialelor Institutului Memoriei Nationale (IPN) este una dintre cele mai importante ale tarii. In prezent se contureaza un echilibru intre sustinatorii deschiderii complete a arhivelor secrete (24%) si cei care considera ca etapa reglarii conturilor cu istoria trebuie inchisa, fara cercetarea arhivei (ideea este sustinuta de 25%). In aprilie 2005, 38% din respondenti apreciau ca arhiva trebuie deschisa in totalitate. Relativ cel mai mare numar il au sustinatorii publicarii informatiilor despre persoanele "care indeplinesc functii publice" (35%). (D.E.)