Vreme de decenii nimeni nu a vrut sa isi aminteasca despre "blocurile speciale" din lagarele de concentrare, unde nazistii fortau detinutele sa intretina relatii sexuale cu partenerii lor detinuti, relateaza Rompres. Comandantul nazist Heinrich Hi
Vreme de decenii nimeni nu a vrut sa isi aminteasca despre "blocurile speciale" din lagarele de concentrare, unde nazistii fortau detinutele sa intretina relatii sexuale cu partenerii lor detinuti, relateaza Rompres. Comandantul nazist Heinrich Himmler a ordonat crearea bordelurilor in lagare in 1941. Teoria lui era ca prizonierii barbati vor lucra si mai mult daca li se vor oferi stimulente sexuale. Pe masura ce ororile din lagarele lui Hitler incepusera sa iasa la suprafata, bordelurile au devenit un subiect tabu.
Majoritatea femeilor care le-au populat erau prea speriate de aceasta experienta pentru a vorbi despre ea, in timp ce detinutii barbati, care le-au folosit, au tacut din cauza rusinii.
In prezent, o expozitie din cadrul lagarului de concetrare pentru femei de la Ravensbrueck, in nordul Berlinului, are scopul de a scoate la lumina bordelurile si dezvaluie incercarea sinistra a nazistilor de a manipula sexualitatea prizonierilor.
Unul dintre barbatii care a incercat sa rupa tacerea este fostul prizonier de la Buchenwald, Albert van Dijk (foto), un olandez din Kampen, un orasel situat in apropierea granitei cu Germania.
"Am ridicat adesea subiectul despre <<blocul special>> in cadrul intalnirilor fostilor detinuti de la Buchenwald, dar nimeni nu a vrut niciodata sa discute sau imi spuneau ca m-am inselat", a declarat fostul detinut. Acum in varsta de 83 de ani, isi aminteste cum la varsta de 18 ani, in contextul disperarii si degradarii din lagar, si-a pierdut virginitatea cu o prostituata blonda, Frieda, intr-un "bloc special".
Prea slabiti pentru relatii sexuale
Desi prostitutia era interzisa de catre nazisti, ofiterii de elita SS au infiintat o retea de bordeluri pentru soldatii germani, prizonieri si cei care prestau munca fortata cu scopul de a elimina homosexualitatea.
Incepand din 1942, intre 200-300 de prizoniere care nu erau de origine evreiasca din lagar au fost fortate sa lucreze in bordelurile a 10 lagare din Germania, Austria si Polonia. Aproape toate au fost inchise din motive "anti-sociale".
La inceput, unele femei s-au oferit voluntare pentru a lucra ca prostituate, fiind informate in mod eronat ca vor fi eliberate dupa sase luni. Mai tarziu, au fost recrutate cu forta chiar si din zona dispensarului lagarului.
Desi femeile primeau mancare ceva mai buna si puteau purta haine civile, munca le-a redus mai mult la degradare fizica. Multe dintre acestea au fost contaminate cu diferite boli transmise pe cale sexuala, au fost supuse unor experimentelor medicale sau au fost fortate sa faca avorturi.
Fiecare femeie folosea o camera mica, unde prizonierii, dupa o examinare succinta, erau lasati pentru 15 minute. Gardienii priveau pe gaura cheii pentru a verifica daca actul sexual avea loc in pozitie orizontala, asa cum prevedeau regulile.
Dupa o zi intreaga de munca, femeile mai petreceau doua ore pe noapte pentru a-i distra pe prizonieri. Cei care veneau la ele detineau pozitia de cei mai privilegiati in ierarhia prizonierilor si aveau parte de cele mai bune alimente. Majoritatea prizonierilor erau prea slabiti pentru a putea intretine relatii sexuale.
Frieda
Frieda a fost prima femeie pentru Van Dijk. S-a vazut cu ea vreme de sase luni. El era un adolescent, trimis la Buchenwald pentru ca a incercat sa evadeze dintr-un detasament de munca fortata si pentru ca a facut trafic cu ratii de alimente destinate evreilor din lagare. Era fascinat de ea. Ea ii aprecia timiditatea. "Intr-o zi am fost trimis sa fac curatenie in bloc si m-am trezit singur cu ea... Mi-a dat Schnaps, fum de tigara in gura, si am aterizat in pat. A fost prima data, iar asa ceva nu uiti niciodata", povesteste Van Dijk. Mai tarziu, a trebuit sa plateasca la fel ca si ceilalti ca sa o vada pe Frieda, un privilegiu care i-a permis sa faca acest lucru pentru ca nu era inchis din motive rasiale sau politice. "Rudelor le era permis sa iti trimita bani, intr-un cont special pentru a putea fi cheltuiti in lagar", isi aminteste Van Dijk. Cu o eficienta grotesca, administratorii SS ai lagarului facturau uneori pentru familiile prizonierilor serviciile din bordel. Alti prizonieri i-au spus ca ar trebui sa ii fie rusine pentru ca a cheltuit banii mamei lui in bordel, dar intr-un mediu in care exploatarea sexuala era frecventa, iar barbatii tineri erau tranzactionati pentru favoruri sexuale, Van Dijk nu a vazut nimic in neregula.
"Unii tineri o faceau cu prizonieri mai in varsta pentru un colt de paine in plus. Eram tanar si naiv si credeam ca Frieda era interesata de mine", isi aminteste el.
Dupa eliberare, prizonierii care au prestat munca fortata au inceput sa lupte pentru obtinerea de compensatii. Dar femeile care au lucrat in bordeluri au constatat ca nu puteau solicita daune din cauza faptului ca munca lor a avut un caracter "voluntar". Altele, temandu-se de etichetare si de dispretul pe care l-au atras din partea celorlalti prizonieri au preferat sa pastreze tacerea.
Expozitia de la Ravensbrueck, loc unde zeci de mii de femei au fost ucise, au murit de foame sau din cauza unor boli, prezinta cateva secvente video cu fosti prizonieri care isi amintesc de bordeluri si victimele lor precum si de chitantele ce li se dadeau pentru a avea relatii sexuale. (D.M.V.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.