Criza demografica si masurile populiste de dupa ’89 vor crea generatii de sacrificiu. Pensionarii de peste citeva zeci de ani vor primi de la stat mai putin decit au cotizat, sustine un studiu al Bancii Mondiale.

Pensia de la stat va cobori la valoarea de aproximativ 30% din salariul mediu net in jurul anului 2030, potrivit unui studiu elaborat de expertii Bancii Mondiale (BM) privind sectorul protectiei sociale. Insa, pe termen lung, in afara de tendinta prognozata de scadere a ratei de inlocuire din sistemul public, majorarile bruste ale punctului de pensie vehiculate in ultima saptamina de politicieni, precum si intirzierea egalizarii virstelor de pensionare vor duce la pensii publice mai mici decit contributia virata anual timp de 35 de ani.

Richard Florescu, expert in cadrul Bancii Mondiale si coautor al studiului privind pensiile, admite ca „vor exista generatii de pensionari care au platit contributii la stat mai mari decit pensia pe care o vor primi dupa incheierea perioadei de contributie. Insa ei vor avea avantajul pensiilor private la care au putut opta cit au fost activi pe piata muncii".

Acesta argumenteaza ca sistemul public de pensii, cit de cit revigorat de reforma pensiilor din ultimii ani, risca sa isi piarda orice sansa de a deveni sustenabil, din cauza majorarilor anuntate de curind de guvernanti. „Nu cred ca vor avea de unde sa scoata sumele pe care le presupun maririle pensiilor prognozate de ei pina in 2009, fara a afecta bugetul asigurarilor sociale. Cei care cistiga peste cinci salarii medii sau cei care primesc sporuri, prime si indemnizatii sint mult prea putini pentru a acoperi efortul bugetar presupus de aceste mariri", explica Florescu. Expertul adauga ca aceste masuri vor amplifica munca la negru si astfel nu se vor inregistra cresteri efective ale nivelului contributiilor.

Raportul dat publicitatii de Banca Mondiala mai arata ca principalele motive pentru care sistemul public de pensii risca sa devina si mai fragil sint criza demografica din Romania, care creste gradul de dependenta a pensionarilor de contribuabili, dar si beneficiile acordate in exces de tipul pensiilor anticipate, de invaliditate, de urmas sau pentru invalizi. Insa raportul mai precizeaza un alt motiv la fel de important, instabilitatea deciziilor politice, remarcata si de expertul Florescu, si care face ca un contribuabil sa nu poata sa isi calculeze pensia la finalul stagiului de cotizare. „Exista mult prea multe posibilitati de interventie discretionara din partea politicienilor, ceea ce face ca orice proiectie actuariala pe termen mediu si lung sa fie nesigura", se arata in document. Pe linga acesti factori, se adauga si deficitul pe care pensiile private obligatorii il vor crea la bugetul asigurarilor sociale, avind in vedere ca intre 2,5 si 6% din CAS vor ajunge in fonduri private. Asa-numitul "cost al tranzitiei" este estimat de BM la 0,7% din PIB intre 2012 si 2017.

Mai mult, acest deficit ar putea sa se accentueze in conditiile in care contributiile la fondurile private de pensii ar putea sa creasca mai repede decit perioada de opt ani prevazuta in lege, asa cum prognozeaza Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. „Vom vedea ce randament vor avea fondurile de pensii private in primii doi ani si vom face apoi o evaluare si o prognoza. Insa noi am vrea ca nivelul contributiei catre fondurile de pensii sa ajunga la 6% mai repede de opt ani. Nivelul maxim la care ar putea ajunge este de 9,5%, cit este acum contributia salariatului", spune Oancea.

Insa atit expertul BM, cit si analistul economic Ilie Serbanescu sint de parere ca nu vor exista banii necesari pentru a acoperi deficitul creat la bugetul pensiilor de aceste mariri ale contributiei private. In plus, Serbanescu spune ca „nu exista bani nici pentru maririle pensiilor promise de guvernanti. Deja a scazut nivelul pensiei in raport cu salariul mediu, in conditiile in care pe vremea lui Ceausescu acesta era de 50%. Iar acum pensionarii vor fi din ce in ce mai multi, in comparatie cu contribuabilii". Acesta considera ca generatia pensionarilor de sacrificiu este si cea de astazi, dar spune ca „e posibil sa mai fie inca una in viitor, numai ca ei vor avea si pensii private".

Recomandarile Bancii Mondiale cresterea virstei de pensionare, in conformitate cu cresterea sperantei de viata cresterea etapizata, nu brusca, a pensiilor inasprirea conditiilor de acordare a pensiei de invaliditate introducerea "pilonului zero" - pensia de baza, pentru persoanele sarace pe toata durata vietii sau pentru cei care au muncit la negru control riguros al sistemului de pensii private Istoria politica a maririi pensiilor 31 octombrie 2006: sapte parlamentari PSD inregistreaza proiectul in Parlament

4 aprilie 2007: proiectul este respins cu larga majoritate in Senat

19 iunie: in plenul Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu incearca, prin toate chichitele permise de regulament, sa nu se adopte legea si reuseste dupa dispute tensionate sa o retrimita la comisia de specialitate

20 iunie: intrevedere la Guvern intre Tariceanu, Pacuraru, Vosganian si Mircea Geoana. Partea guvernamentala arata ca nu exista posibilitatea finantarii initiativei legislative a PSD, iar Mircea Geoana ameninta cu depunerea unei motiuni de cenzura

25 iunie: negocieri pe tema legii intre Bogdan Olteanu si Viorel Hrebenciuc

26 iunie: proiectul revine usor modificat in plenul Camerei, dar Bogdan Olteanu reuseste inca o retrimitere la comisia de specialitate, cu toata opozitia PD (care propunea adoptarea de urgenta a legii), dar cu acceptul PSD. Motivul (neoficial, dar real) retrimiterii il reprezenta faptul ca PNL nu obtinuse inca garantia ca PSD va vota abilitarea Guvernului de a emite ordonante pe perioada vacantei parlamentare

27 iunie: Olteanu si Hrebenciuc finalizeaza negocierile: PNL voteaza legea pensiilor, iar PSD, legea de abilitare

28 iunie: in unanimitate, legea pensiilor este adoptata de Camera. Toate lumea se felicita si isi asuma „un vot istoric". Tot in aceasta zi guvernantii anunta ca au fost depistate sursele de finantare pentru majorarea pensiilor

3 iulie: premierul Tariceanu sustine ca meritul adoptarii legii este al Guvernului, ca de fapt majorarea pensiilor figura in programul PNL si ca decizia nu a apartinut PSD. Mircea Geoana vine cu replica si afirma ca doar PSD este artizanul viitoarei cresteri a pensiilor

4 iulie: pentru prima oara tema este abordata si de presedintele Traian Basescu, acesta afirmind ca ar dori sa cunoasca sursele de finantare si isi exprima temerea ca nu cumva sa nu fie vorba de o lege cacealma. Doua zile mai tirziu, presedintele revine si declara ca nu va promulga legea daca nu vor fi facute publice sursele de finantare

9 iulie: PSD si PC ii solicita oficial presedintelui Romaniei sa promulge legea, iar PD preia discursul lui Traian Basescu si solicita prezentarea surselor de finantare.