Vineri, Cotidianul se va distribui impreuna cu CD-ul cu „Corala" lui Beethoven, din Colectia Simfonica, si cu o brosura despre biografia si creatia compozitorului.

Primul titlu din Colectia Simfonica, pe care Cotidianul le-o aduce cititorilor incepind de vineri, 13 iulie, la doar 7,9 lei, este „Corala" lui Beethoven, impreuna cu brosura „Simfonia geniului".

Se pare ca nici o alta bucata muzicala nu a avut o asemenea influenta asupra compozitorilor care i-au urmat precum „Corala" lui Beethoven. Cum ar putea cineva, s-au intrebat multi dintre ei, sa mai compuna o simfonie dupa a IX-a a lui Beethoven? Schubert, Berlioz, Brahms, Wagner, Bruckner, Mahler si lista nu se sfirseste aici, cu totii s-au lovit de aceeasi interogatie, adesea cu un fel de obsesie despre care criticii de muzica cred ca a afectat intregul parcurs muzical al secolului al XIX-lea. Printre compozitorii in ale caror opere se pot regasi elemente din ultima simfonie a lui Beethoven se numara si Anton Bruckner, cu simfoniile a VII-a in mi major, a VIII-a in do minor si a IX-a in re minor (aceasta din urma terminindu-se cu miscarea a treia, cea lenta fiind neterminata), Gustav Mahler („Simfonia a II-a" in do minor, „Simfonia a cincea" si a VIII-a - „Celor o mie" - in mi bemol major) sau Dimitri Sostakovici (simfoniile a II-a op. 14, a III-a op. 20, a XIII-a op. 113 si a XIV-a op. 114, „Simfonia a V-a" op. 74 in re minor). O tema importanta din finalul „Simfoniei I" in C minor a lui Brahms este adesea comparata cu tema din „Oda bucuriei" din ultima parte a „Simfoniei a IX-a" a lui Beethoven. Cind cineva i-a atras atentia lui Brahms asupra acestei asemanari, o anecdota spune ca acesta a replicat: „Orice prost isi poate da seama de asta", fapt care sugereaza ca imitatia a fost una intentionata. Si printre romantici, simfonia lui Beethoven a avut o influenta deosebita: Wagner este unul dintre cei mai reprezentativi in acest sens. Mai ales ca acesta recunostea efectul lui Beethoven asupra stilului sau si il justifica prin faptul ca in „Corala" acestuia poate fi gasit drumul catre „Muzica viitorului", o drama universala care ar putea uni cuvinte si tonuri. Intr-un eseu celebru, „Cum sa rezisti «Simfoniei a IX-a»", expertul in istoria muzicii Richard Taruskin a punctat felul in care au incercat diferiti muzicieni sau amatori de muzica sa reziste simfoniei lui Beethoven: evidentiind ceea ce acestia numeau „optimismul naiv al lui Beethoven". Simfonia aceasta, sustine Taruskin, este, „pour les connaisseurs", piesa pe care o iubesti ca sa o detesti astazi in aceeasi masura ca in epoca in care a fost scrisa, pentru ca este, „in acelasi timp, incomprehensibila si irezistibila, sofisticata si naiva".

Citeste mai mult despre Colectia Simfonica O bibliografie despre Beethoven si muzica sa, pe www.cotidianul.ro/select